Statutul Uniunii Salvați România

Capitolul 1. Dispozitii generale

Art. 1. Uniunea Salvaţi România este un partid politic, persoană juridică de drept public, organizatîn
conformitate cu prevederile Constituţiei României şi ale Legii partidelor politice nr. 14/2003.
Art. 2. (1) Denumirea integrală a partidului este Uniunea Salvaţi România.
(2) Denumirea prescurtată a partidului este USR.
Art. 3. (1) Semnul permanent al partidului este reprezentat de cuvintele SALVAŢI şi ROMÂNIA scrise în
această ordine unul sub celalalt cu culoare ultramarine (albastru închis; cod 100%C,75%M, 0%Y, 0%K în sistem
CMYK) pe fond alb, litera „V” a cuvântului SALVAŢI fiind stilizată sub forma unui scut.
(2) Reprezentarea grafică a semnului permanent este reprodusă în anexa parte integrantă a prezentului
statut.
(3) Semnul electoral al partidului este identic cu semnul permanent, cu excepţia cazului în care Biroul Naţional
decide folosirea unui semn electoral diferit de semnul permanent.
(4) Prin excepţie de la prevederile art. 50 lit. b), semnul electoral şi semnul permanent pot fi modificate de
către Biroul Naţional prin decizie.
Art. 4. (1) Sediul central al partidului este în Mun. București, B-dul Aviatorilor nr. 9, Sector 1.
(2) Prin excepţie de la prevederile art. 50 lit. b), sediul central poate fi modificat de Biroul Naţional prin decizie

Capitolul 2. Scopul si obiectivele

Art. 5. USR are ca scop dezvoltarea României pe baze, principii şi relaţii sociale echitabile, prin promovarea
integrităţii, meritocraţiei şi a competenţei şi coeziunii sociale, atât în interiorul său cât şi în societatea
românească, prin respectarea legii, printr-o administraţie publică eficientă şi printr-o competiţie economică
echitabilă, care să asigure creşterea substanţială a calitaţii vieţii românilor.
Art. 6. USR urmăreste numai obiective politice. Obiectivele USR sunt:
a. reaşezarea ierarhiilor în societatea românească în spiritul moralităţii şi competenţei, coeziunii sociale şi
civismului;
b. un sistem electoral democratic, care să nu ingrădeasca accesul la funcţiile de demnitate publică;
c. o administraţie publică eficientă, depolitizată, responsabilă şi competentă, care să optimizeze interacţiunea
cu persoanele fizice şi juridice;
d. responsabilizarea elitelor, inclusiv a celei politice;
e. o administraţie publică transparentă, care implică activ cetăţeanul în procesul de luare a deciziilor;
f. eliminarea risipei banului public;
g. o justiţie independentă, eficientă şi predictibilă, care să asigure respectarea legii;
h. o economie funcţionala în care există o competiţie economică echitabilă şi în care sistemul legislativ şi fiscal
este predictibil, prin măsuri de asanare a inflaţiei legislative;
i. finalizarea cadastrului naţional;
j. un proiect Naţional pentru aducerea infrastructurii la nivel european;
k. un sistem educaţional de calitate, care formează competenţe în acord cu necesităţile vieţii sociale şi ale
pieţei muncii;
l. programe eficiente de protecţie socială;
m. un sistem sanitar public care să îşi eficientizeze resursele şi care să garanteze un act medical de calitate, cu
respectarea drepturilor pacienţilor;
n. o dezvoltare echilibrată a localităţilor;
o. o dezvoltare socio – economică durabilă ce respectă şi valorifică protecţia mediului inconjurător şi
sănătatea populaţiei, în concordanţă cu tratatele internaţionale la care România este parte;
p. respectarea şi promovarea drepturilor şi libertăţilor prevazute în tratâtele internaţionale la care România
este parte, precum şi jurisprudenţa CEDO;
q. un sector cultural dinamic, creşterea gradului de acces la cultură şi protejarea patrimoniului cultural,
valorificarea patrimoniului cultural ca factor de devoltare sustenabilă strategică a României;
r. orientarea euro-atlantică a politicii externe a României şi consolidarea poziţiei României în structurile euroatlantice;
s. susţinerea Republicii Moldova pentru construirea unei societăţi democratice pro-europene şi consolidarea
culturii unitare româneşti;
t. susţinerea activă a intereselor legitime ale românilor din afara graniţelor;
u. sisteme publice eficiente şi echitabile de protecţie şi asistenţă socială;
v. respectarea suveranităţii Naţionale, a independenţei şi unităţii statului, a integrităţii teritoriale, a ordinii de
drept şi a principiilor democraţiei constituţionale;
w. promovarea valorilor şi intereselor naţionale, a pluralismului politic, stimularea participării cetăţenilor la
viata publică prin responsabilizare civică;
x. promovarea egalităţii de şanse;
y. susţinerea liberei iniţiative şi antreprenoriatului;

Capitolul 3. Membrii

Art. 7. (1) Poate fi membru al USR orice cetăţean romăn, sau orice cetăţean al Uniunii Europene cu domiciliul
în România, care îndeplineşte cumulativ următoarele criterii:
a. are drept de vot;
b. nu i-a fost interzisă prin lege asocierea politică;
c. aderă la statutul, programul şi procedurile interne ale USR;
d. îndeplineşte criteriile de admitere în USR stabilite de Comitetul Politic.
(2) Procedura de admitere a membrilor se va face în baza Regulamentului de Admitere a Membrilor stabilit de
Comitetul Politic.
(3) Registrul de Membri constituie evidenţa persoanelor care fac parte din Uniunea Salvaţi România.
Informaţiile conţinute în acesta sunt confidenţiale şi nu pot fi folosite decât în scopul menţinerii evidenţei
relaţiei USR cu fiecare persoană implicâtă în activităţile sale, precum şi eventualei raportări către instituţiile de
resort conform legii. Conţinutul registrului se va detalia prin regulamentul intern .
(4) După admitere, membrii USR au obligaţia de a mentine în permanenţă situaţia lor de la data admiterii,
respectiv să păstreze starea de îndeplinire a citeriilor de admitere în partid.
Art. 8. (1) Admiterea unui nou membru al USR se face în baza unei cereri scrise adresate Biroului Filialei Locale
în care solicitantul doreşte să activeze.
Regulamentul de Admitere a Membrilor poate conţine obligativitatea prezentării şi altor documente, după
caz.
(2) Dacă o astfel de organizaţie locală nu există, cererea se adreseaza Biroului Filialei Judeţene din judeţul în
care solicitantul doreşte să activeze.
(3) Dacă o astfel de organizaţie Judeţeană nu există, cererea se adresează Biroului Naţional.
(4) Cetăţenii români cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate pot cere înscrierea în organizaţia USR Diaspora.
Art. 9. – (1) Decizia de admitere sau de respingere a cererii adresate Filialei Locale aparţine Biroului Filialei
Locale şi se ia în baza Regulamentului de Admitere a Membrilor stabilit de Comitetul Politic. Din momentul
admiterii cererii, solicitantul devine membru al Filialei Locale.
(2) Decizia de admitere sau de respingere a cererii adresate Filialei Judeţene, respectiv a Municipiului
Bucureşti, aparţine Biroului Filialei Judeţene, respectiv a Municipiului Bucureşti, în baza Regulamentului de
Admitere a Membrilor stabilit de Comitetul Politic.
(3) Decizia de respingere luată de Biroul Local/Judeţean/Municipal va trebui motivată, numai în cadrul USR.
(4) În situaţia în care Biroul Filialei Judeţene, respectiv a Municipiului Bucureşti, sau Biroul Naţional admite
simultan cel puțin 5 cereri pentru persoane care doresc să devină membri și să activeze în aceeași comună, ori
admite simultan cel puţin 7 cereri pentru persoane care doresc să devină membri şi să activeze în același oraş,
municipiu sau sector al Municipiului Bucureşti, va dispune înfiinţarea Filialei Locale în respectiva comună,
oraş, municipiu sau sector al Municipiului Bucureşti.
(5) Într-o comună, oraş, municipiu sau sector al Municipiului Bucureşti nu pot exista simultan mai multe filiale
locale.
(6) Orice membru USR poate să conteste la Biroul Naţional o decizie de admitere sau respingere a unui nou
membru USR. Deciziile de admitere sau respingere a unui membru USR luate de Biroul Naţional vor putea fi
contestate la Comitetul Politic.
(7) O persoană care a fost exclusă din USR nu poate fi reprimită în partid mai devreme de 5 ani de la data
excluderii.
Art. 10. (1) Un membru îşi desfăşoară activitatea într-o singură organizaţie locală sau în organizaţia USR
Diaspora.
(2) Un membru poate solicita transferul într-o altă organizaţie locală.
(3) Cererea de transfer va fi adresată Biroului Filialei Locale în care membrul respectiv doreşte să se transfere.
(4) Decizia de admitere sau respingere a cererii de transfer revine Biroului Filialei Locale în care membrul
doreşte să se transfere. Decizia va fi comunicâtă filialei din care membrul doreşte să se transfere.
(5) Decizia de respingere a cererii de transfer poate fi contestată la Comisia de Arbitraj a filialei în care
membrul doreşte să se transfere, în termen de 15 zile de la comunicarea deciziei de respingere. Comisia de
Arbitraj se pronunţă în termen de 30 de zile de la sesizare, iar decizia sa este definitivă.
(6) În cazul şi de la data admiterii cererii, membrul USR devine membru al Filialei Locale respective şi îşi pierde
calitatea de membru al Filialei Locale din care s-a transferat.
Art. 11. (1) Calitatea de membru al USR se pierde prin:
a. demisie;
b. excludere din partid, în condiţiile prevăzute de prezentul statut;
c. deces;
d. alte cazuri prevăzute expres în statut.
(2) Un membru USR poate fi suspendat, conform prevederilor prezentului statut, din calitatea sa de membru.
Pe perioada suspendării acesta nu poate exercita drepturile sale ce decurgeau din calitatea de membru,
păstrând obligaţia de a respecta îndatoririle membrilor USR.
(3) Un membru USR se poate autosuspenda din calitatea sa de membru, din funcţiile de conducere ori din
funcţiile obţinute cu sprijinul politic al USR.
Pe perioada suspendării, acesta nu poate exercita drepturile sale ce decurgeau din calitatea de membru ori
din funcţile de conducere ori din funcţiile obţinute cu sprijinul politic al USR, păstrând obligaţia de a respecta
îndatoririle membrilor USR.
Art. 12. Membrii USR au următoarele drepturi:
a. sa aibă iniţiativă politică şi posibilitatea examinării acesteia într-un cadru organizat;
b. sa fie informaţi la timp şi în mod transparent cu privire la activitatea organismelor de conducere, arbitraj şi
control ale USR, şi cu privire la activitatea reprezentanţilor USR în administraţia publică;
c. să aleagă şi să fie aleşi în organele de conducere, arbitraj şi control ale USR, conform prevederilor
prezentului statut şi regulamentelor USR;
d. să propună şi să fie propuşi candidaţi pe listele electorale ale USR în condiţiile legii şi ale prezentului statut;
e. să participe şi să voteze în cadrul Adunării Generale a Filialei Locale din care face parte şi în cadrul
şedintelor tuturor organelor USR din care face parte;
f. să se adreseze comisiilor de arbitraj faţă de orice decizie a organelor partidului, conform competenţei
comisiilor de arbitraj;
g. să demisioneze din USR, cu efect imediat.
h. membrii au dreptul de a participa la şedinţele de conducere ale oricăror organe de conducere, mai puţin
cele cu caracter confidenţial.
Art. 13. Membrii USR au următoarele îndatoriri:
a. să respecte statutul USR, precum şi orice acte de decizie ale (în ordinea importanţei):
i. organelor de conducere naţionale;
ii. organelor de conducere din care fac parte;
iii. organelor de conducere judeţene/municipale corespunzătoare Filialei Locale de care aparţin;
iv. organelor de conducere ale Filialei Locale de care apartin;
b. sa nu întreprindă acţiuni în contradicţie cu obiectivele politice ale USR;
c. sa nu prejudicieze, prin luări de poziţie publice, interesele legitime ale USR şi ale membrilor săi;
d. de a asigura confidenţialitatea informaţiilor cu care au luat contact în activitatea din cadrul sau în legatură
cu USR, dacă acestea au caracter confidenţial. Caracterul confidenţial se stabileşte prin marcare „confidenţial”
de către emitent sau de cel care le predă/diseminează, iar informaţiile transmise verbal vor fi anunţate ca
fiind confidenţiale. Lipsa marcajului sau anunţului lipseşte informaţia de caracterul confidenţial;
e. să plătească cotizaţia lunară de membru;
f. să aibă un comportament moral şi demn în societate;
g. să nu aibă un comportament injurios sau calomniator la adresa unui alt membru USR;
h. să respecte orice alte obligaţţii stabilite membrilor în prezentul statut;
Art. 14. Pentru neîndeplinirea îndatoririlor sale de membru, sancţiunile care pot fi aplicâte unui membru USR
sunt (în ordinea severităţii):
a) avertismentul scris;
b) votul de blam;
c) retragerea sprijinului politic pentru funcţia publică pentru care a beneficiat de susţinerea politică a USR;
d) suspendarea;
e) excluderea din USR.
Art. 15. (1) Sancţiunile prevazute de art. 14 lit. a), b), d) şi e) pot fi dispuse de Biroul Filialei Locale pentru
membrii fără funcţii de conducere/arbitraj/control sau fără funcţii sau demnităţi publice.
(2) Sancţiunile prevazute de art. 14 lit. a), b), c), d) şi e) pentru membrii cu funcţii de
conducere/arbitraj/control la nivel local în partid, ori funcţii sau demnităţi publice la nivel local (nivel comunal,
orăşenesc, municipal, sector al Municipiului Bucureşti, de ex.: consiliile locale) pot fi dispuse numai de către
Biroul Filialei Judeţene sau de catre Biroul National. Biroul filialei locale poate emite un aviz consultativ
(3) Sancţiunile prevăzute de art. 14 lit. a), b), c), d) şi e) pentru membrii cu funcţii de
conducere/arbitraj/control la nivel judeţean în partid ori funcţii sau demnităţi publice la nivel
Judeţean/Municipiului Bucureşti (ex.: consiliile judeţene) pot fi dispuse numai de câtre Biroul Naţional. Filiala
Judeţeana respectivă poate emite un aviz consultativ.
(4) Sancţiunile prevazute de art. 14 lit. a), b), c), d) şi e) pentru membrii cu funcţii de
conducere/arbitraj/control la nivel Naţional în partid ori funcţii politice la nivel naţional (ex.: pentru
parlamentari, miniştri, secretari de stat şi asimilaţi) pot fi dispuse numai de câtre Comitetul Politic. Biroul
Naţional poate emite un aviz consultativ.
(4`) Daca in termen de 60 de zile de la data primirii sesizării, in cazurile prevazute la alineatele (2) ,(3) si (4) de
mai sus, biroul sesizat si in masura sa se pronunte cu privire la sancțiune, nu emite nicio decizie , acesta isi
pierde dreptul de a se pronunta cu privire la sesizare si are obligatia de a isi declina competenta si de a
transmite speta spre judecare Comisiei de arbitraj corespondente.
(5) Pentru neplata cotizaţiei timp de 6 luni consecutive, membrului respectiv i se suspendă de drept calitatea
de membru. Suspendarea se constată de către Biroul Local in prima sedinta dupa implinirea termenului.
Achitarea cotizaţiei restante obligă Biroul Local să constate încetarea suspendării in prima sedinta a Biroului
Local ulterioara achitarii.
(6) Membrii suspendaţi din orice motive pe o perioada mai mare de un an pot fi excluşi din partid prin decizia
Biroului Local.
(7) Pierderea calităţii de membru are loc după trecerea termenului de contestare a deciziei de excludere sau
de constatare a încetării calităţii de membru, sau după respingerea contestaţiei. În toate cazurile, începând cu
data deciziei de excludere sau de constatare a încetării calităţii de membru, acesta este suspendat de drept.
(8) Sancţiunile dispuse împotriva membrilor USR pot fi contestate la organele de arbitraj conform atribuţiilor
fiecărui organ arbitral menţionate în prezentul statut, în termenul de decădere de 15 zile de la comunicarea
deciziei de sancţionare.
(8`) In situatia in care sanctiunile au fost dispuse împotriva membrilor USR de catre comisiile de arbitraj in
urma decaderii organelor executive din termenul de 60 de zile prevazut la alin (4`) al acestui articol, acestea
pot fi contestate la organele de arbitraj de recurs conform atribuţiilor fiecărui organ arbitral menţionate în
prezentul statut, în termenul de decădere de 30 zile de la comunicarea hotararii de sancţionare.
(9) Organul de arbitraj , atat in cazul judecarii initiale in urma decaderii din termen a organului executiv din
dreptul de a se pronunta cat si in cazul contestarii deciziei unui organ executiv, se pronunţă respectând
dreptul la apărare şi opinie a celor în cauza, precum şi Regulamentul Comisiilor de Arbitraj elaborat de Comisia
Naţională de Arbitraj a USR şi aprobat de Comitetul Politic al partidului.
(10) Până la soluţionarea definitivă a contestaţiei, decizia de sancţionare emisa in termen de organele
executive (sau hotararea comisiei de arbitraj sesizata in urma decaderii din termen a organului executiv din
dreptul de a se pronunta) produce efecte depline. Dacă o contestaţie a fost admisă (in sensul emiterii unei
hotarari de catre Comisia de arbitraj de fond), organele de conducere ale organizaţiei locale, judeţene sau
organele de conducere la nivel Naţional au obligatia repunerii cu celeritate în toate drepturile a membrului
USR sancţionat în mod nestatutar. Repunerea în toate drepturile se realizează în maxim 15 zile calendaristice
de la data comunicării hotărârii de admitere a contestaţiei.
(11) Deciziile organelor de arbitraj pronuntate in recurs sau ramase definitive prin nerecurare sunt definitive
la nivelul partidului. Doar cei care au epuizat căile interne de contestare se pot adresa justiţiei statale.
(12) Toate sancţiunile vor fi dispuse cu respectarea dreptului la apărare.”

Capitolul 4. Organizarea Salvați România

Art. 16. USR este organizat şi funcţionează după criteriul administrativ-teritorial.
Art. 17. (1) Structurile teritoriale ale USR sunt filiala locală şi filiala judeţeana, respectiv a Municipiului
Bucureşti.
(2) Structurile teritoriale ale USR îşi vor putea asuma drepturi şi obligaţii faţă de terţi, precum şi încheia
contracte şi altele asemenea, numai în limita delegării exprese în acest sens decise de către Biroul Naţional, şi
conform procedurilor prevăzute în această delegare. Delegarea va putea fi diferită de la o filială la alta.
Sectiunea 4.1. ORGANIZAREA FILIALEI LOCALE
Art. 18. Filialele locale se constituie pe raza teritorială a unei comune, a unui oraş, a unui municipiu sau a unui
sector al Municipiului Bucureşti.
Art. 19. – (1) Filialele locale funcţionează cu cel puțin 5 membri în comune și cu cel puţin 7 membri în orașe,
municipii sau sectoarele Municipiului București.
(2) Filialele locale se înfiinţează prin decizie a Biroului Filialei Judeţene, respectiv a Municipiului Bucureşti, sau
prin decizie a Biroului Naţional în situaţia în care nu există astfel de filiale în circumscripţia respectivă.
(3) Filialele locale se înfiinţează prin decizie a Biroului Filialei Judeţene, respectiv a Municipiului Bucureşti, sau
prin decizie a Biroului Naţional, când se admit cererile a cel puțin 5 membri ai USR prin care aceştia solicită
înfiinţarea unei noi filiale locale într-o comună în care doresc să activeze, respectiv când se admit cererile a cel
puţin 7 membri ai USR prin care aceştia solicită înfiinţarea unei noi filiale locale într-un oraş, municipiu sau
sector al Municipiului Bucureşti în care doresc să activeze.
(4) În termen de 30 de zile de la constituirea prin orice procedură statutară a unei filiale locale, Biroul Filialei
Judeţene, respectiv a Municipiului Bucureşti, sau Biroul Naţional dacă organele antemenţionate nu există,
convoacă şi organizează Adunarea Generală a Filialei Locale în care se alege componenţa organelor de
conducere, arbitraj şi control ale filialei locale.
(5) Filiala locală se desfiinţează de drept atunci când numărul membrilor săi scade sub numerele minime
prevăzute la alin. (1), prin decizie a Biroului Filialei Judeţene, respectiv a Municipiului Bucureşti, sau a Biroul
Naţional dacă organele antemenţionate nu există.
Art. 20. Organele de conducere, arbitraj şi control ale filialei locale sunt:
a. Adunarea Generală a Filialei Locale;
b. Biroul Filialei Locale;
c. Preşedintele Filialei Locale;
d. Vicepreşedinţii Filialei Locale;
e. Comisia Locală de Arbitraj;
f. Cenzorul.
Art. 21. (1) Adunarea Generală a Filialei Locale este organul de conducere al filialei locale şi este constituită
din totalitatea membrilor acesteia.
(2) Adunarea Generală a Filialei Locale se întruneşte ordinar la cel puîţn odată la 1 an, şi extraordinar oricând
se convoacă statutar între adunările generale ordinare.
(3) Adunarea Generală a Filialei Locale se convoacă prin decizie a Biroului Filialei Locale, a Preşedintelui Filialei
Locale, la cererea unei treimi din membrii filialei locale, prin decizie a Biroului Filialei Judeţene sau prin decizie
a Biroului Naţional.
(4) Adunarea Generală a Filialei Locale este valabil constituită cu un cvorum de 50% plus 1 din totalul
membrilor cu drept de vot din cadrul Filialei Locale, ori, în cazul în care ordinea de zi conţine numai subiecte
asupra cărora Statutul permite votul prin mijloace electronice, este valabil constituită dacă şi-au exprimat
votul 50% plus 1 din totalul embrilor cu drept de vot din cadrul Filialei Locale. Dacă la prima convocare nu s-a
reuşit atingerea cvorumului de 50% plus 1 din totalul membrilor cu drept de vot, respectiv votul prin mijloace
electronice a 50% plus 1 din totalul membrilor cu drept de vot, se va efectua o a doua convocare în termen de
maximum 21 de zile. Adunarea Generală a Filialei Locale e valabil constituită indiferent de cvorumul prezent la
data celei de-a doua convocări, respectiv indiferent de procentul de exprimare a votului prin mijloace
electronice.
Art. 22 (1) Adunarea Generală a Filialei Locale are următoarele atribuţii:
a. stabileşte strategia politică locală, în acord cu strategia politică a filialei judeţene şi cu strategia politică
Naţională;
b. alege şi revocă, prin vot secret, Biroul Filialei Locale, Preşedintele şi Vicepreşedintii Filialei Locale, Comisia
Locală de Arbitraj, Cenzorul Filialei Locale;
c. alege şi revocă, prin vot secret, lista delegaţilor filialei locale la Conferinţa Filialei Judeţene, respectiv a
Municipiului Bucureşti, precum si la Congresul USR
d. propune candidaţii pentru alegerile locale pentru comuna, oraşul, municipiul sau sectorul Municipiului
Bucureşti respectiv, conform art. 75;
e. orice alte atribuţii date de prezentul statut ori de lege în sarcina sa.
(2) Suplimentar fata de atributiile prevazute la alin. (1), Adunarea Generală a Filialei de Sector al Municipiului
Bucuresti alege delegatii la Congresul USR.
Art. 23. (1) Biroul Filialei Locale este organismul executiv al filialei locale.
(2) Biroul Filialei Locale este compus din 3 – 15 membri, numărul de membri fiind stabilit de Adunarea
Generală a Filialei Locale.
(3) Preşedintele şi Vicepreşedinţii sunt membri de drept ai Biroului Filialei Locale.
(4) Mandatul membrilor Biroului Filialei Locale este de cel mult 4 ani. Funcţia de membru al Biroului Filialei
Locale poate fi deţinută de aceeaşi pesoană pe o perioadă de maxim 10 ani, la calculul acestui termen luânduse în considerare atât anii consecutivi cât şi cei neconsecutivi în care a deţinut funcţia.
(5) Şedinţele Biroului Filialei Locale sunt convocate de Preşedintele Filialei Locale sau de cel puţin o treime din
numărul membrilor Biroului Filialei Locale.
(6) Şedinţele Biroului Filialei Locale sunt valabil desfăşurate cu un cvorum de 50% plus 1 din totalul membrilor
Biroului Local, ori, în cazul în care ordinea
de zi conţine numai subiecte asupra cărora Statutul permite votul prin mijloace electronice, este valabil
desfăşurată dacă şi-au exprimat votul 50% plus 1 din totalul membrilor Biroului Filialei Locale. Dacă la prima
convocare nu s-a reuşit atingerea cvorumului de 50% plus 1 din totalul membrilor Biroului, respectiv votul prin
mijloace electronice a 50% plus 1 din totalul membrilor Biroului, se va efectua o a doua convocare în termen
de maximum 3 zile. Lucrările Biroului Filialei Locale sunt valide indiferent de cvorumul prezent la data celei dea doua convocări, respectiv indiferent de procentul de exprimare a votului prin mijloace electronice.
Art. 24. Biroul Filialei Locale are următoarele atribuţii:
a. conduce filiala locală în intervalul dintre Adunarile Generale;
b. convoacă Adunarea Generală a Filialei Locale şi organizează desfăşurarea acesteia;
c. aprobă sau respinge cererile de înscriere în USR sau transfer ce ii sunt adresate, conform art. 8-10 din
prezentul statut;
d. acordă sprijinul politic pentru ca un membru al filialei locale să obtină o funcţie publică la nivel local;
e. dispune sancţiuni pentru membrii filialei locale, conform art. 14-15 din prezentul Statut, în urma sesizarilor
membrilor USR sau a unor terţi, şi în
toate cazurile în care sancţionarea acestora nu este dată expres în competenţă altui organ prin prevederile
prezentului statut;
f. aprobă bugetul filialei locale de venituri şi cheltuieli şi hotărăşte asupra execuţiei acestuia;
g. gestionează resursele financiare şi materiale ale filialei locale prin angajarea, lichidarea, ordonanţarea și
plata cheltuielilor , prin semnătura președintelui sau a responsabilului financiar in baza deciziei luata in cadrul
sedintelor sale;;
h. dispune înlocuirea membrilor cărora le-a încetat calitatea pe orice cale din organele de conducere, arbitraj
şi control, cu supleanţi. Supleanţii se
stabilesc ca înlocuitori întotdeauna în ordinea descrescătoare a voturilor pentru funcţia respectivă obţinute de
aceştia la ultima Adunare Generală a Filialei Locale.
i. în cazul suspendării unui membru USR care face parte din organele de conducere, arbitraj şi control ale
filialei locale, numeşte în persoana supleantului un interimar în locul membrului suspendat, pe perioada
suspendării;
j. orice alte atribuţii date de prezentul statut în sarcina sa.
Art. 25. (1) Preşedintele Filialei Locale este ales de Adunarea Generală a Filialei Locale pentru un mandat de
cel mult 4 ani.
(2) Funcţia de Preşedinte poate fi deţinută de aceeaşi pesoană pe o perioadă de maxim 10 ani, la calculul
acestui termen luându-se în considerare atăt anii consecutivi cât şi cei neconsecutivi în care a deţinut funcţia.
(3) Preşedintele Filialei este membru de drept al Biroului Filialei Locale.
(4) Preşedintele Filialei Locale va propune, în 3 luni de la preluarea mandatului său, un program de activitate,
şi va prezenta un raport bianual către
Biroul Local.
Art. 26. Preşedintele Filialei Locale are următoarele atribuţii:
a. coordonează activitatea Biroului Filialei Locale;
b. convoacă şi conduce şedinţele Biroului Filialei Locale;
c. reprezintă filiala locală în relaţiile cu autorităţile publice şi cu terţii.
d. prin semnatura sa (sau a responsabilului financiar, daca Biroul decide astfel) are loc angajarea, lichidarea,
ordonanţarea și plata cheltuielilor
Art. 27. (1) Filiala locală are un număr de 1 – 6 vicepreşedinti, cifra exactă fiind stabilită de Adunarea Generală.
(2) Vicepreşedintii Filialei Locale sunt aleşi de Adunarea Generală a Filialei Locale, pentru un mandat de cel
mult 4 ani.
(3) Funcţia de Vicepreşedinte poate fi deţinută de aceeaşi pesoană pe o perioada de maxim 10 ani, la calculul
acestui termen luându-se în considerare atât anii consecutivi cât şi cei neconsecutivi în care a deţinut funcţia.
(4) Vicepreşedinţii Filialei Locale sunt membri de drept ai Biroului Filialei Locale.
Art. 28. Vicepreşedintii Filialei Locale au următoarele atribuţii:
a. îndeplinesc atribuţii specifice stabilite de Adunarea Generală a Filialei Locale sau de Biroul Filialei Locale;
b. pot prelua, prin mandat de la Preşedintele Filialei, oricare dintre atribuţiile Preşedintelui Filialei stabilite în
art. 26.
Art. 29. – (1) În filialele locale cu mai mult de 10 membri se constituie o Comisie Locală de Arbitraj, compusă
din 3 membri aleşi de Adunarea Generală a Filialei Locale, pentru un mandat de cel mult 4 ani.
(2) În filialele locale cu 10 membri sau mai puțini, Adunarea Generală a Filialei Locale alege un raportor de
arbitraj care are ca atributii înregistrarea cazurilor de competența arbitrajului local și trimiterea plîngerilor cu
toată documentația aferentă către comisia de arbitraj a organizației USR din municipiul reședință de județ,
comisie competentă sa actioneze ca si Comisie de arbitraj locala si pentru filiala in cauza. Raportorul este ales
pentru un mandat de cel mult 2 ani. În cazul depășirii pragului de 10 membri, Adunarea Generală a Filialei
Locale organizează de îndată alegeri pentru o Comisie Locală de Arbitraj compusă din 3 membri. In cazul in
care fostul raportor de arbitraj nu este ales membru al Comisiei de arbitraj locale, mandatul acestuia
inceteaza de la data alegerii Comisiei de arbitraj.
(3) Funcţia de Membru al Comisiei Locale de Arbitraj poate fi deţinută de aceeaşi persoană pe o perioadă de
maxim 10 ani, la calculul acestui termen luându-se în considerare atât anii consecutivi cât şi cei neconsecutivi
în care a deţinut funcţia. In calcularea acestui termen, functia de raportor de arbitraj este asimilata cu cea de
membru al Comisiei de arbitraj.
(4) Comisia Locală de Arbitraj se organizează şi funcţionează doar în baza prezentului statut şi a
Regulamentului Comisiilor de Arbitraj elaborat de Comisia Naţională de Arbitraj a USR şi aprobat de Comitetul
Politic al partidului.
(5) În cazul sesizărilor ce privesc deciziile organelor de conducere sau control ale Filialei Locale, Comisia Locală
de Arbitraj se poate pronunţa strict cu privire la respectarea prevederilor prezentului statut şi ale procedurilor
USR în emiterea deciziilor respective.
(6) Lucrările Comisiei de Locale de Arbitraj sunt valide numai cu un cvorum minim de 2 membri.
(7) Hotărârile Comisiei Locale de Arbitraj pot fi atacate doar la Comisia Judeţeana de Arbitraj.
(8) in indeplinirea atributiilor sale, raportorul de arbitraj este tinut de respectarea obligatiilor prevazute in
Statut si de prevederile Regulamentului Comisiilor de Arbitraj elaborat de Comisia Naţională de Arbitraj a USR
şi aprobat de Comitetul Politic al partidului.
Art. 30. Comisia Locală de Arbitraj are următoarele atribuţii:
a. soluţionează, cu respectarea dreptului de opinie al tuturor părţilor şi a dreptului la apărare, diferendele
între membrii filialei locale, precum şi cele dintre organele de conducere ale filialei locale şi membrii săi.
Sesizările se adresează Comisiei Locale de Arbitraj în termenul de decadere de 30 de zile de la data
diferendului;
b. soluţionează contestaţiile împotriva sancţiunilor dispuse de Biroul Filialei Locale, conform prevederilor art.
15;
c. Comisia Locală de Arbitraj are obligatia ca, înainte de a proceda la soluţionarea unei contestaţii sau a unui
diferend, să propună părţilor şi să depună toate eforturile pentru împăcarea lor prin medierea Comisiei de
Arbitraj.
Art. 31. (1) Cenzorul Filialei Locale este ales de Adunarea Generală a Filialei Locale pentru un mandat de cel
mult 4 ani.
(2) Funcţia de cenzor poate fi deţinută de aceeaşi pesoană pe o perioada de maxim 10 ani, la calculul acestui
termen luându-se în considerare atât anii consecutivi cât şi cei neconsecutivi în care a deţinut funcţia.
(2) Cenzorul Filialei Locale nu poate fi membru al Biroului Filialei Locale sau al Comisiei Locale de Arbitraj.
Art. 32. Cenzorul Filialei Locale verifică activitatea financiară a filialei locale şi gestionarea patrimoniului
acesteia.
Sectiunea 4.2. Organizarea filialei judeţene, respectiv a Municipiului Bucureşti si Diaspora
Art. 33. (1) Filiala Judeţeană, respectiv a Municipiului Bucureşti, se constituie din totalitatea filialelor locale de
pe raza judeţului, respectiv a Municipiului Bucureşti.
(2) Organizaţia Diaspora se organizează distinct, cu structură, sub-structură şi organe corespunzătoare unei
filiale judeţene. Oriunde se regasesc în prezentul statut menţiuni la filiala judeţeană, acestea se consideră
facute şi la Organizaţia Diaspora.
Art. 34. (1) În termen de cel mult 6 luni de la constituirea primei filiale locale în judeţ, respectiv în Municipiul
Bucureşti, Biroul Naţional al USR organizează Conferinţa Constitutivă a Filialei Judeţene, respectiv a
Municipiului Bucureşti.
(2) Numărul delegaţilor fiecărei filialei locale la Conferinţa Constitutivă a Filialei Judeţene, respectiv a
Municipiului Bucureşti, este stabilit de Biroul Naţional al USR.
(3) Conferinţa Constitutivă a Filialei Judeţene, respectiv a Municipiului Bucureşti, stabileşte componenţa
organelor de conducere, arbitraj şi control ale filialei judeţene, respectiv a Municipiului Bucureşti.
Art. 35. Organele de conducere, arbitraj şi control ale filialei judeţene, respectiv a Municipiului Bucureşti, sunt:
a. Conferinţa Filialei Judeţene, respectiv a Municipiului Bucureşti;
b. Biroul Filialei Judeţene, respectiv a Municipiului Bucureşti;
c. Preşedintele Filialei Judeţene, respectiv al Municipiului Bucureşti;
d. Vicepreşedintii Filialei Judeţene, respectiv ai Municipiului Bucureşti;
e. Comisia Judeţeana de Arbitraj, respectiv a Municipiului Bucureşti;
f. Comisia Judeţeana de Cenzori, respectiv a Municipiului Bucureşti.
Art. 36. (1) Conferinţa Filialei Judeţene, respectiv a Municipiului Bucureşti este organul de conducere al filialei
judeţene, respectiv a Municipiului Bucureşti.
(2) Conferinţa Filialei Judeţene, respectiv a Municipiului Bucureşti, se întruneşte cel puţin odată la 4 ani.
(3) Conferinţa Filialei Judeţene, respectiv a Municipiului Bucureşti, este formată din delegaţi ai tuturor
filialelor locale.
(4) Conferinţa Filialei Judeţene, respectiv a Municipiului Bucureşti, se convoacă prin decizie a Biroului Filialei
Judeţene/Municipiului Bucureşti, prin decizia Preşedintelui Filialei Judeţene/Municipiului Bucureşti, la cererea
unei treimi dintre Birourile Filialelor Locale, sau prin decizie a Biroului Naţional.
(5) Numărul delegaţilor corespunzător fiecărei filiale locale la Conferinţa Filialei Judeţene, respectiv a
Municipiului Bucureşti, este stabilit conform principiului respectării proporţionalităţii numărului de voturi
obţinut la ultimele alegeri de fiecare filială locală, dar asigurând în acelaşi timp participarea de reprezentanţi
din fiecare filiaă locală.
(6) Conferinţa Filialei Judeţene este valabil constituită cu un cvorum de 50% plus 1 din totalul celor care o
formează conform alineatelor de mai sus, ori, în cazul în care ordinea de zi conţine numai subiecte asupra
cărora Statutul permite votul prin mijloace electronice, este valabil constituită dacă şi-au exprimat votul 50%
plus 1 din totalul celor care o formează. Dacă la prima convocare nu s-a reuşit atingerea cvorumului de 50%
plus 1 din totalul celor care o formează, respectiv votul prin mijloace electronice a 50% plus 1 din totalul celor
care o formează, se va efectua o a doua convocare în termen de maximum 21 de zile. Conferinţa Filialei
Judeţene e valabil constituită indiferent de cvorumul prezent la data celei de-a doua convocări, respectiv
indiferent de procentul de exprimare a votului prin mijloace electronice.
Art. 37. Conferinţa Filialei Judeţene, respectiv a Municipiului Bucureşti, are următoarele atribuţii:
a. stabileşte strategia politică la nivel Judeţean, respectiv la nivelul Municipiul Bucureşti, în acord cu strategia
politică Naţională; strategia politică la nivel Judeţean cuprinde prevederi general-valabile la nivel Judeţean,
fără a cuprinde prevederi specifice unei comune, oraş sau municipiu, care sunt atributul strategiei politice a
filialei locale;
b. alege şi revocă, prin vot secret, Biroul Filialei Judeţene, respectiv a Municipiului Bucureşti, Preşedintele şi
Vicepreşedintii Filialei Judeţene, respectiv a Municipiului Bucureşti, Comisia Judeţeana de Arbitraj, respectiv a
Municipiului Bucureşti şi Comisia Judeţeană de Cenzori, respectiv a Municipiului Bucureşti;
c. alege şi revocă, prin vot secret, lista delegaţilor filialei judeţene, la Congresul USR;
d. alege candidaţii pentru alegerile locale la nivel Judeţean, respectiv pentru Municipiul Bucureşti, precum şi
candidaţii la alegerile locale la nivel local acolo unde nu există filiala locală, conform art. 76 – 77, respectiv art.
75;
e. alege candidaţii pentru alegerile parlamentare pentru funcţiile de deputat şi senator în judeţ, respectiv în
Municipiul Bucureşti, conform art. 78;
f. analizeaza şi hotărăşte asupra raportului activităţii desfăşurate de biroul Judeţean al organizaţiei judeţene /
de municipiu de la Conferinţa precedenta şi aprobă programul acestuia pentru perioada următoare;
g. aprobă rapoartele de activitate ale Comisiei judeţene Arbitraj şi ale Comisiei judeţene de Cenzori;
h. aprobă candidaţii organizaţiei pentru funcţii în cadrul administraţiei publice centrale şi judeţene, respectiv
candidaţi pentru funcţii în cadrul administraţiei publice la nivelul municipiului Bucureşti, după caz, precum şi
candidaţii pentru funcţii locale în circumscripţiile unde nu există filiala locală;
i. adopta hotărâri, în limita competenţelor sale, pentru realizarea Programului Politic al USR;
j. adopta rezolutii cu privire la teme de interes la nivelul judeţului sau al municipiului Bucureşti, după caz;
k. orice alte atribuţii date de prezentul statut în sarcina sa.
Art. 38. (1) Biroul Filialei Judeţene, respectiv a Municipiului Bucureşti este organismul executiv al filialei
judeţene, respectiv a Municipiului Bucureşti.
(2) Biroul Filialei Judeţene, respectiv a Municipiului Bucureşti este compus din 5 – 21 membri, numărul de
membri fiind stabilit de Conferinţa Filialei Judeţene, respectiv a Municipiului Bucureşti
(2`) Biroul Filialei Municipiului București este format din Președintele Filialei Municipiului București, minim 6
membri alesi prin vot secret de către toți membrii filialelor locale de pe raza Municipiului Bucuresti și din
presedinții filialelor locale de pe raza Municipiului București.“
(3) Preşedintele şi Vicepreşedintii sunt membri de drept ai Biroului Filialei Judeţene, respectiv al Municipiului
Bucureşti.
(4) Mandatul membrilor Biroului Filialei Judeţene, respectiv a Municipiului Bucureşti este de maxim 4 ani.
Funcţia de Membru al Biroului Filialei Judeţene/Municipiului Bucureşti poate fi deţinută de aceeaşi persoană
pe o perioada de maxim 10 ani, la calculul acestui termen luându-se în considerare atât anii consecutivi cât şi
cei neconsecutivi în care a deţinut funcţia.
(5) Şedinţele Biroului Filialei Judeţene, respectiv al Municipiului Bucureşti, sunt convocate de Preşedintele
Filialei Judeţene, respectiv al Municipiului Bucureşti sau de cel puţin o treime din numărul membrilor Biroului
Filialei Judeţene, respectiv al Municipiului Bucureşti.
(6) Şedinţele Biroului Filialei Judeţene, respectiv al Municipiului Bucureşti, sunt valabil desfăşurate cu un
cvorum de 50% plus 1 din totalul membrilor
Biroului Filialei Judeţene/Municipiului Bucureşti, ori, în cazul în care ordinea de zi conţine numai subiecte
asupra cărora Statutul permite votul prin mijloace electronice, este valabil desfăşurată dacă şi-au exprimat
votul 50% plus 1 din totalul membrilor Biroului Filialei Judeţene/Municipiului Bucureşti. Dacă la prima
convocare nu s-a reuşit atingerea cvorumului de 50% plus 1 din totalul membrilor Biroului Filialei
Judeţene/Municipiului Bucureşti, respectiv votul prin mijloace electronice a 50% plus 1 din totalul membrilor
Biroului Filialei Judeţene/Municipiului Bucureşti, se va efectua o a doua convocare în termen de maximum 21
de zile. Şedinţele Biroului Filialei Judeţene/Municipiului Bucureşti sunt valabil desfăşurate indiferent de
cvorumul prezent la data celei de-a doua convocări, respectiv indiferent de procentul de exprimare a votului
prin mijloace electronice.
(7) Presedintii Comisiei Judeţene de Arbitraj şi Comisiei Judeţene de Cenzori pot fi invitati la şedinţele Biroului
Filialei Judeţene/Municipiului Bucureşti, fără drept de vot.
Art. 39. Biroul Filialei Judeţene, respectiv al Municipiului Bucureşti, are următoarele atribuţii:
a. conduce executiv filiala Judeţeana, respectiv a Municipiului Bucureşti, în intervalul dintre Conferintele
Filialei Judeţene, respectiv a Municipiului Bucureşti;
b. pune în aplicare deciziile de strategie politică Naţională ale Comitetului Politic, şi respectiv de politică
Judeţeana ale Conferintei Judeţene, inclusiv modul de abordare a campaniilor electorale;
c. poate convoca Conferinţa Filialei Judeţene, respectiv a Municipiului Bucureşti şi organizează desfăşurarea
acesteia;
d. in vederea organizarii Conferintei Filialei Judeţene, stabileşte numărul de reprezentanţi ai filialelor locale la
Conferinţa Filialei Judeţene, respectiv a Municipiului Bucureşti, în baza următoarelor criterii: procentual,
conform
numărului de voturi obţinut la ultimele alegeri de fiecare filiala locală, dar asigurând în acelaşi timp
participarea de reprezentanţi din fiecare filială locală.
e. aprobă sau respinge cererile de înscriere în USR în cazul în care nu există filiala locală, conform art. 8-9 din
prezentul statut;
f. propune Conferinţei Filialei Judeţene candidaţii organizaţiei pentru funcţii în cadrul administraţiei publice
centrale şi judeţene, respectiv candidaţi pentru funcţii în cadrul administraţiei publice la nivelul municipiului
Bucureşti, după caz, şi candidaţi pentru funcţii în cadrul administraţiei publice locale în circumscripţiile unde
nu există filiale locale;
g. aprobă bugetul propriu de venituri şi cheltuieli al Filialei Judeţene/Municipiului Bucureşti şi hotărăşte
asupra execuţiei acestuia;
h. dispune sancţiuni conform art. 14-15 din prezentul statut;
i. gestioneaza resursele financiare şi materiale ale filialei judeţene, respectiv a Municipiului Bucureşti prin
angajarea, lichidarea, ordonanţarea și plata cheltuielilor , prin semnătura președintelui sau a responsabilului
financiar in baza deciziei luata in cadrul sedintelor sale;
j. dispune înlocuirea membrilor cărora le-a încetat calitatea din organele de conducere, control şi arbitraj la
nivel Judeţean, cu supleanţi. Supleanţii se stabilesc ca înlocuitori întotdeauna în ordinea descrescătoare a
voturilor pentru funcţia respectivă obţinute de aceştia la ultima Conferinţa a Filialei Judeţene;
k. validează sau invalidează, nominal, propunerile de candidaţi ale Adunarii Generale ale Filialelor Locale
pentru alegerile locale, conform art. 75-77. În cazul invalidării, se va emite o motivare scrisă ce va putea fi
atacata la Comisia Judeţeana de Arbitraj;
l. în cazul suspendării unui membru USR care face parte din organele de conducere, arbitraj şi control ale
filialei judeţene/municipiului Bucureşti, numeşte în persoana supleantului un interimar în locul membrului
suspendat, pe perioada suspendării;
m. propune Conferinţei Filialei Judeţene retragerea sprijinului pentru ocupanţii funcţiilor în cadrul
administraţiei publice judeţene şi la nivelul municipiului Bucureşti, după caz;
n. orice alte atribuţii date de prezentul statut în sarcina sa.
Art. 40. (1) Preşedintele Filialei Judeţene, este ales de Conferinţa Filialei Judeţene, pentru un mandat de cel
mult 4 ani. Preşedintele Filialei Municipiului Bucureşti, este ales de toti membrii filialelor locale din filiala
municipiului Bucuresti .Funcţia de Preşedinte al Filialei Judeţene/Municipiului Bucureşti poate fi deţinută de
aceeaşi persoană pe o perioada de maxim 10 ani, la calculul acestui termen luându-se în considerare atât anii
consecutivi cât şi cei neconsecutivi în care a deţinut funcţia.
(2) Preşedintele Filialei este membru de drept al Biroului Filialei Judeţene, respectiv a Municipiului Bucureşti.
(4) Preşedintele Filialei Judeţene/Municipiului Bucureşti va propune, în 3 luni de la preluarea mandatului său,
un program de activitate, şi va prezenta un raport bianual către Biroul Judeţean/Municipal.
Art. 41. Preşedintele Filialei Judeţene, respectiv al Municipiului Bucureşti, are următoarele atribuţii:
a. coordonează activitatea Biroului Filialei Judeţene, respectiv a Municipiului Bucureşti;
b. convoacă şi conduce şedinţele Biroului Filialei Filialei Judeţene, respectiv a Municipiului Bucureşti;
c. reprezinta filiala în relaţiile cu autoritătile publice şi cu terţii.
d. prin semnatura sa (sau a responsabilului financiar, daca Biroul decide astfel) are loc angajarea, lichidarea,
ordonanţarea și plata cheltuielilor
Art. 42. (1) Filiala Judeţeană, respectiv a Municipiului Bucureşti, are un număr de 1 – 8 vicepreşedinti, cifra
exactă fiind stabilită de Conferinţa Filialei Judeţene, respectiv a Municipiului Bucureşti.
(2) Vicepreşedintii Filialei Judeţene, respectiv a Municipiului Bucureşti, sunt aleşi de Conferinţa Filialei
Judeţene, respectiv a Municipiului Bucureşti, pentru un mandat de cel mult 4 ani.
2`) Biroul Filialei Municipiului București este format din Președintele Filialei Municipiului București, minim 6
membri alesi prin vot secret de către toți membrii filialelor locale de pe raza Municipiului Bucuresti și din
presedinții filialelor locale de pe raza Municipiului București.
(3) Funcţia de Vicepreşedinte poate fi deţinută de aceeaşi pesoană pe o perioadă de maxim 10 ani, la calculul
acestui termen luându-se în considerare atât anii consecutivi cât şi cei neconsecutivi în care a deţinut funcţia.
(4) Vicepreşedintii Filialei Judeţene, respectiv ai Municipiului Bucureşti, sunt membri de drept ai Biroului
Filialei Judeţene, respectiv al Municipiului Bucureşti.
Art. 43. Vicepreşedintii Filialei Judeţene, respectiv ai Municipiului Bucureşti, au următoarele atribuţii:
a. îndeplinesc atribuţii specifice stabilite de Conferinţa Filialei Judeţene, respectiv a Municipiului Bucureşti sau
de Biroul Filialei Judeţene, respectiv al Municipiului Bucureşti;
b. pot prelua, prin mandat de la Preşedintele Filialei, oricare dintre atribuţiile Preşedintelui Filialei stabilite în
art. 40.
Art. 44. (1) Comisia Judeţeană de Arbitraj, respectiv a Municipiului Bucureşti, este constituită din 5 membri
aleşi de Conferinţa Filialei Judeţene, respectiv a Municipiului Bucureşti, pentru un mandat de cel mult 4 ani.
Funcţia de Membru al Comisiei Judeţene/Municipiului Bucureşti de Arbitraj poate fi deţinută de aceeaşi
pesoană pe o perioadă de maxim 10 ani, la calculul acestui termen luându-se în considerare atât anii
consecutivi cât şi cei neconsecutivi în care a deţinut funcţia.
(2) Comisia Judeţeană de Arbitraj, respectiv a Municipiului Bucureşti, se organizează şi funcţionează doar în
baza prezentului statut şi a Regulamentului Comisiilor de Arbitraj elaborat de Comisia Naţională de Arbitraj a
USR şi aprobat de Comitetul Politic al partidului.
(3) În cazul sesizărilor ce privesc diferende între filialele locale privind deciziile organelor de conducere sau
control ale filialelor locale, şi în cazul sesizărilor cu privire la deciziile organelor de conducere/control ale
Filialei Judeţene, Comisia Judeţeana de Arbitraj se va putea pronunţa strict cu privire la respectarea
prevederilor prezentului statut şi ale procedurilor USR în emiterea deciziilor respective.
(4) Lucrările Comisiei de Locale de Arbitraj sunt valide numai cu un cvorum minim de 3 membri.
(5) Hotărârile Comisiei judeţene / Municipiului Bucuresti de Arbitraj pot fi atacate doar la Comisia Naţională
de Arbitraj şi doar pentru motive de nerespectare a normelor imperative de procedurş ale Regulamentului
Comisiilor de Arbitraj.
Art. 45. Comisia Judeţeană de Arbitraj, respectiv a Municipiului Bucureşti, are următoarele atribuţii:
a. soluţionează, cu respectarea dreptului de opinie al tuturor părţilor şi a dreptului la apărare, diferendele
între filiale locale, între organele de conducere/arbitraj/control alefilialelor locale, respectiv ale Sectoarelor
Municipiului Bucureşti, între acestea şi organele de conducere/control ale
Filialei Judeţene, precum şi între membrii USR şi organele de conducere/control ale Filialei Judeţene. Sesizările
se adresează Comisiei Locale de Arbitraj în termenul de decădere de 30 de zile de la data diferendului;
b. soluţionează contestaţiile împotriva sancţiunilor dispuse de Biroul Filialei Judeţene/ Municipiului Bucureşti,
conform prevederilor art. 15;
c. Comisia Judeţeană de Arbitraj are obligatia ca, înainte de a proceda la soluţionarea unei contestaţii sau a
unui diferend, să propună părţilor şi să depuna toate eforturile pentru împacarea lor prin medierea Comisiei
de Arbitraj.
Art. 46. (1) Comisia de Cenzori a Filialei Judeţene, respectiv a Municipiului Bucureşti, este constituită din 3
membri şi este aleasă de Adunarea Generală a Filialei Judeţene, respectiv a Municipiului Bucureşti, pentru un
mandat de cel mult 4 ani.
(2) Membrii Comisiei de Cenzori a Filialei Judeţene, respectiv a Municipiului Bucureşti, nu pot fi membri ai
Biroului Filialei Judeţene, respectiv al Municipiului Bucureşti, sau ai Comisiei Judeţene de Arbitraj, respectiv a
Municipiului Bucureşti.
Art. 47. (1) Comisia de Cenzori a Filialei Judeţene, respectiv a Municipiului Bucureşti, verifică activitatea
financiară a filialei judeţene, respectiv a Municipiului Bucureşti, şi gestionarea patrimoniului acesteia.
(2)Comisia de Cenzori a Filialei Judeţene prezintă rapoartele de activitate Conferinţei Filialei Judeţene.
Sectiunea 4.3. Organizarea USR la nivel Naţional
Art. 48. Organele de conducere, arbitraj şi control ale USR la nivel naţional sunt:
a. Congresul;
b. Comitetul Politic;
c. Biroul Naţional;
d. Preşedintele;
e. Vicepreşedintii;
f. Comisia Naţională de Arbitraj;
g. Comisia Naţională de Cenzori.
Art. 49. (1) Congresul este organul suprem de decizie al USR.
(2) Congresul se întruneşte cel puţin odată la 4 ani.
(3)Congresul cuprinde delegaţi ai tuturor filialelor judeţene, ai filialelor locale de la nivelul Municipiului
Bucureşti, membrii în funcţie ai Comisiei Naţionale de Arbitraj, ai Comisiei Naţionale de Cenzori, ai Biroului
Naţional, precum şi Preşedintele USR.
(4) Congresul se convoacă prin decizie a Biroului Naţional sau la cererile unei treimi dintre Filialele Judeţene
exprimate prin decizii ale Birourilor Filialelor Judeţene, respectiv al Municipiului Bucureşti.
(5) Numărul reprezentanţilor fiecărei filiale judeţene, respectiv a Municipiului Bucureşti, la Congres este
stabilit conform principiului respectării proporţionalităţii numărului de voturi obţinut la ultimele alegeri de
fiecare filială Judeţeana/ Filiala Municipiului Bucureşti, dar asigurând în acelaşi timp participarea de
reprezentanţi din fiecare filială Judeţeană / Filiala Municipiului Bucureşti.
Art. 50. Congresul are următoarele atribuţii:
a. alege şi revocă, prin vot secret, Biroul Naţional, Preşedintele şi Vicepreşedintii USR, Comisia Naţională de
Arbitraj şi Comisia Naţională de Cenzori;
b. adopta şi modifică statutul USR;
c. adopta şi modifică programul politic al USR;
d. stabileşte strategia politică la nivel Naţional; aceasta cuprinde prevederi general-valabile la nivel naţional,
fără a cuprinde prevederi specifice unui judeţ, respectiv Municipiului Bucureşti, respectiv unei comune, oraş
sau municipiu, care sunt atributul strategiei politice a filialei judeţene, respectiv a Municipiului Bucureşti,
respectiv a filialei locale;
e. aprobă, in baza raportului consultativ al Comitetului Politic, reorganizarea USR, prin fuziune prin absorbţie
sau contopire cu alte partide politice, ori prin divizare totală sau parţială;
f. aprobă încetarea activităţii şi autodizolvarea USR;
g. primeşte rapoartele Comisiei Naţionale de Arbitraj şi ale Comisiei Naţionale de Cenzori;
h. alege candidatul USR la presedintia Români ei, dintre candidaţii validati de Comitetul Politic;
i. orice alte atribuţii date de prezentul statut ori de lege în sarcina sa.
Art. 51. (1) Comitetul Politic al USR este structura colegială de conducere a partidului care coordonează
activitatea politică a partidului între Congresele USR.
(2) Comitetul Politic se constituie din membrii Biroului Naţional, parlamentarii şi europarlamentarii USR,
presedintele USR Tineret, preşedinţii filialelor judeţene, preşedinţii filialelor locale ale sectoarelor Municipiului
Bucureşti şi preşedintele filialei Diaspora, Liderii de Grup ai consilierilor locali USR. In cazul cumulării de către
o persoană de funcţii de conducere în partid şi de funcţii alese (ex.: parlamentar şi preşedinte de filiala), la
şedinţa Comitetului Politic va participa şi adjunctul funcţiei de conducere din partid (ex.: Vicepreşedintele
filialei judeţene sau alt membru desemnat al biroului filialei judeţene). Invitati fără drept de vot în şedinţele
Comitetului Politic vor fi membrii Comisiei Naţionale de Arbitraj şi toţi consilierii locali USR.
(3) Comitetul Politic al USR se întruneşte bianual sau ori de câte ori este necesar la convocarea Preşedintelui
USR, a majorităţii din Biroul Naţional sau a cel puţin 1/3 din numărul membrilor Comitetului Politic. Şedinţa
Comitetului Politic se va putea convoca cu cel puţin 15 zile înainte de data desemnată pentru lucrările
şedinţei.
(4) Şedinţa Comitetului Politic este validă în prezenţa a 2/3 din numărul membrilor acestuia, şi adoptă hotărâri
cu votul majorităţii membrilor prezenţi.
Art. 52. Comitetul Politic are următoarele atribuţii:
a. hotărăşte asupra activităţii membrilor Guvernului, asupra proiectelor de Program Politic, a strategiei
electorale, asupra asocierii în alianţele politice sau electorale ori în alte forme de asociere cu alte partide, în
baza protocoalelor de asociere încheiate în condiţiile legii;
b. hotărăşte asupra Programului de Guvernare, Programului Legislativ, structura şi reprezentanţii partidului în
Guvern;
c. stabileşte protocoale de colaborare cu patronatele, confederaţiile sindicale sau alte structuri ale societătii
civile;
d. aprobă protocoale de colaborare ale USR pe plan intern şi internaţional cu alte partide şi organizaţii politice
sau apolitice, precum şi cu sindicatele şi patronatele;
e. validează sau invalidează, nominal, propunerile de candidaţi din partea Biroului Naţional pentru alegerile
europarlamentare;
f. validează candidatul din partea partidului pentru ocuparea funcţiei de prim – ministru;
g. aprobă Regulamentele de organizare şi functionare ale tuturor organismelor şi
ale structurilor interne ale partidului, precum şi orice alte Regulamente ale partidului, la propunerea Biroului
Naţional, dacă Statutul USR nu prevede altfel;
h. aprobă Regulamentul de organizare a alegerilor interne pentru toate funcţiile eligibile din partid;
i. aprobă Regulamentul de organizare a scrutinului intern pentru desemnarea candidatului USR pentru funcţia
de Preşedinte al României;
j. face propuneri de modificare a statutului pe care le prezintă delegaţilor la Congres cu cel puţin 30 zile
înainte de data acestuia;
k. dispune sancţiuni pentru membrii care deţin funcţii in conducere/arbitraj/control la nivel Naţional in partid
ori funcţii politice la nivel Naţional USR adoptă orice decizie asupra unui aspect care îi va fi delegat expres de
către Biroul Naţional, despre care Biroul Naţional decide că este important şi nu îl poate decide singur;
l. orice alte atribuţii date de prezentul statut in sarcina sa;
m. în cazul suspendării unui membru USR care face parte din organele de conducere, arbitraj şi control la nivel
Naţional, numeşte în persoana supleantului un interimar în locul membrului suspendat, pe perioada
suspendării.
Art. 53. (1) Biroul Naţional este organismul executiv al USR.
(2) Biroul Naţional este compus din 25 de membri, din care 24 de membri sunt alesi de Congresul USR, iar
presedintele USR este membru de drept al Biroului National. Numărul membrilor Biroului Naţional include şi
Vicepreşedintii aleşi conform prezentului Statut.
(3) Preşedintele şi Vicepreşedintii sunt membri de drept ai Biroului Naţional. Vicepreşedinti ai Biroului
Naţional sunt primii candidaţi, în ordinea descrescătoare a numărului de voturi obţinute la Congres.
(4) Mandatul membrilor Biroului Naţional este de cel mult 4 ani. Funcţia de Membru al Biroului Naţional poate
fi deţinută de aceeaşi pesoana pe o perioada de maxim 10 ani, la calculul acestui termen luându-se în
considerare atât anii consecutivi cât şi cei neconsecutivi în care a deţinut funcţia.
(5) Şedinţele Biroului Naţional sunt convocate de Preşedintele USR, de cel puţin o treime din numărul
membrilor Biroului Naţional sau de cel puţin jumatâte din numărul membrilor Comitetului Politic.
(5`)Alegerile pentru Biroul Național vor avea loc pe principiul proporționalității. Candidații la aceste foruri pot
participa individual (listă cu un singur candidat) sau colectiv (vot preferential pe liste cu mai multi candidati).
Fiecare candidat se va înscrie într-o singură listă, individuală sau colectivă. Locurile vor fi repartizate
proporțional listelor, în funcție de numărul de voturi obținute de fiecare listă.
(6) Şedinţele Biroului Naţional sunt legal constituite cu un cvorum de 50% plus 1 din totalul membrilor Biroului
Naţional, ori, în cazul în care ordinea de zi conţine numai subiecte asupra cărora Statutul permite votul prin
mijloace electronice, este valabil constituită dacă şi-au exprimat votul 50% plus 1 din totalul membrilor cu
Biroului Naţional.
Dacă la prima convocare nu s-a reuşit atingerea cvorumului de 50% plus 1 din totalul membrilor Biroului
Naţional, respectiv votul prin mijloace electronice a 50% plus 1 din totalul membrilor Biroului Naţional, se va
efectua o a doua convocare în termen de maximum 3 zile.
Lucrările Biroului Naţional sunt valide indiferent de cvorumul prezent la data celei de-a doua convocări,
respectiv indiferent de procentul de exprimare a votului prin mijloace electronice.
Art. 54. (1) Biroul Naţional are următoarele atribuţii:
a. conduce USR în intervalul dintre Congrese şi ia toate măsurile şi deciziile necesare în acest sens pentru
bunul mers al partidului. Dacă o anumita competenţă sau atribuţie din prezentul statut nu este dată în mod
expres de Legea nr. 14/2003 sau statut în competenţa altui organ de conducere la nivel naţional, se prezuma
ca aceasta este a Biroului Naţional;
b. convoacă Congresul şi organizează desfăşurarea acestuia;
c. aprobă sau respinge cererile de inscriere în USR, în cazurile prevazute de prezentul statut;
d. acorda/ retrage sprijinul politic pentru ca un membru USR ori o persoana sustinuta de USR sa obtina o
funcţie publica la nivel Naţional, altele decât cele ce privesc activitatea parlamenţară;
e. dispune sancţiuni pentru membrii cu funcţii de conducere/arbitraj/control la nivel Judeţean în partid ori
funcţii sau demnităţi publice la nivel Judeţean/Municipiului Bucureşti, conform art. 14-15 din prezentul statut;
f. validează sau invalidează (inclusiv la propunerea Comisiei de Arbitraj), nominal, propunerile de candidaţi
pentru alegerile parlamentare, conform art. 78. Votul de invalidare va fi deschis, fiecare membru arătându-şi
votul. În aspecte de integritate avizul Comisiei de Arbitraj va fi unul conform (obligatoriu), iar pe aspecte
politice avizul Comisiei de Integritate va fi consultativ;
g. validează candidaţii USR la alegerile pentru funcţia de membru în Parlamentul European şi candidatul USR
la alegerile prezidentiale în baza unei consultări publice a membrilor, conform art. 79, şi ii propune către
Comitetul Politic;
h. avizează consultativ Regulamentul Comisiilor de Arbitraj;
i. prin excepţie de la art. 50 lit. b), modifică semnul permanent, semnul electoral sau sediul central al USR;
j. adoptă Regulamentul privind modalitatile şi procedurile de vot prin mijloace electronice în cadrul USR;
k. adoptă Procedura votului de blam ca sancţiune disciplinară;
l. gestionează resursele financiare şi materiale ale USR prin angajarea, lichidarea, ordonanţarea și plata
cheltuielilor , prin semnătura președintelui sau a responsabilului financiar in baza deciziei luata in cadrul
sedintelor sale;;
m. propune Congresului reorganizarea partidului;
n. stabileşte numărul delegaţilor fiecărei filiale judeţene la congresul USR, respectiv ai filialelor locale de la
nivelul Municipiului București, în baza următorului principiu: procentual, conform numărului de voturi obţinut
la ultimele alegeri de fiecare filială Judeţeană, dar asigurând în acelaşi timp participarea de reprezentanţi din
fiecare filiala Judeţeană
o. coordonează campaniile electorale ale USR pentru alegerile prezidentiale, parlamentare, europarlamentare
şi locale, precum şi campania de informare şi promovare a pozitiei USR asupra referendumurilor;
p. are dreptul de a aplica sancţiunile de la art. 14 fata de orice membru care nu deţine funcţii de conducere în
USR la nivel central. Pentru aceeaşi faptă/situatie, în cazul aplicării unor sancţiuni şi de către filiala locală, se
va aplica numai sancţiunea aplicată de Biroul Naţional;
q. aprobă strategia de selectie, pregătire, formare şi promovare a resurselor umane ale partidului;
r. stabileşte atribuţiile executive pe care le poate delega membrilor săi, inclusiv Vicepreşedintilor, în baza
propunerilor Preşedintelui. Aceştia vor prezenta un raport bianual de activitate;
s. dispune înlocuirea membrilor cărora le-a încetat calitatea din organele de conducere, control şi arbitraj la
nivel central cu supleanţi. Supleanţii se stabilesc ca înlocuitori întotdeauna în ordinea descrescătoare a
voturilor pentru funcţia respectivă obţinute de aceştia la ultimul Congres. Înlocuirea Preşedintelui se va face
cu Vicepreşedinele care a luat cel mai mare număr de voturi la ultimul Congres, declanşându-se imediat
procedura de Congres extraordinar în vederea alegerii noului Preşedinte;
t. soluţionează contestaţiile formulate faţă de alegerile membrilor funcţiilor de conducere/arbitraj/control ale
filialelor locale şi judeţene/a Municipiului Bucureşti;
u. poate decide înfiinţarea de organizaţii tematice la nivel Naţional (ex.: Organizaţie de tineret), care
funcţionează fără structuri de conducere şi răspund în faţa Biroului Naţional şi ale caror sarcini şi directii de
activitatea sunt stabilite de Biroul Naţional;
v. orice alte atribuţii date de prezentul statut în sarcina sa.
(2) Pentru fundamentarea deciziilor cu impact pe termen mediu şi lung, Biroul Naţional este obligat să
organizeze consultarea membrilor USR prin votul consultativ al acestora prin intermediul unei platforme IT
colaborative, când acesta îndeplineşte condiţiile statutare.
Biroul Naţional va cere votul consultativ al membrilor USR şi pe un aspect despre care o treime dintre filialele
judeţene decid că este necesar a fi supus votului consultativ al membrilor USR, precum şi în cazul solicitării în
acest sens exprimate de un număr minim 500 de membri la fiecare prag de 20000 de membri din cel putin 10
filiale judetene.
Consultarea membrilor va putea fi inițiată şi prin decizia în acest sens a Preşedintelui USR, precum şi prin cea a
Comitetului Politic, toate prevederile prezentului paragraf fiind aplicabile.
Organul care va genera consultarea va propune şi intentia/subiectul de vot, precum şi data votului.
Se poate organiza consultarea internă a membrilor şi cu privire la alegerea candidaţilor USR la
europarlamentare, toate prevederile prezentului paragraf fiind aplicabile.
Intenţiile/subiectele de vot trebuie comunicate cu cel puţin 2 (două) luni 21 (douăzecişiunu) zile înainte,
acestea fiind menţinute în dezbatere publică minim 14 zile înainte de data votului.
Timpul de derulare a votului este de 7 zile. Se interzice ca pe perioada votului să se facă cunoscute rezultatele
partiale.
Biroul Naţional se va pronunţa prin vot deschis asupra rezultatului consultării membrilor.
Nu vor putea face obiectul votului consultativ al membrilor USR aspectele de ţin în orice fel de persoane,
sancţiuni, chestiunile legate de drepturile omului, criteriile de aderare, şi orice subiecte care ar putea interfera
cu activitatea Comisiilor de Arbitraj din cadrul USR.
Votul membrilor USR în cadrul consultării va putea fi numai de tipul alegere între două variante, mutual
exclusive.
Pentru validitatea consultării membrilor prin votul exprimat prin platforma IT colaborativă, este necesar să îşi
exprime votul minim 50% plus 1 din membrii USR.
Art. 55. (1) Președintele USR este ales prin votul universal, egal, direct, secret şi liber exprimat al membrilor
USR, pentru un mandat de 4 ani.
(2) Alegerea Președintelui USR se face prin intermediul unei platforme IT colaborative.
(3) Rezultatul votului se supune validării Congresului, pe baza raportului realizat de o comisie electorală
desemnată de Biroul Național.
(4) Comisia Electorală are următoarele atribuții:
a) Propune Biroului Național spre aprobare metodologia de desfășurare a campaniei electorale interne și a
votului, cu respectarea unor cerințe minimale privind: dosarele de candidatură, termenul până la care pot fi
înscrise candidaturile, perioada dedicată campaniei, timpul de derulare a exprimării opțiunii între
candidaturile pentru funcția de Președinte al USR prin platforma IT colaborativă și verificarea membrilor cu
drept de vot. În exercitarea acestei atribuții, Comisia Electorală trebuie să respecte dreptul de informare al
membrilor USR, propunând termene rezonabile, astfel încât candidații să-şi poată prezenta programul.
b) Validează sau invalidează candidaturile pentru funcția de Președinte al USR.
c) Elaborează raportul privind procesul electoral și rezultatul votului, pe care îl înaintează spre validare
Congresului.
(5) În situaţia în care, în urma votului membrilor USR, niciun candidat nu a obţinut majoritatea voturilor
exprimate pentru funcţia de Preşedinte al USR, se desfășoară un al doilea tur de scrutin pentru exprimarea
opțiunii între candidaţii clasaţi pe locurile 1 şi 2;
(6) Funcţia de Preşedinte al USR poate fi deţinută de aceeaşi persoană pe o perioadă de maxim 10 ani, la
calculul acestui termen luându-se în considerare atât anii consecutivi, cât şi cei neconsecutivi în care a deţinut
această funcţie.
(7) Preşedintele USR este membru de drept al Biroului Naţional.
(8) Preşedintele USR propune un program de activitate în termen de 3 luni de la preluarea mandatului şi
prezintă rapoarte bianuale Biroului Naţional.
Art. 56. Preşedintele USR are următoarele atribuţii:
a. coordonează activitatea Biroului Naţional;
b. convoacă şi conduce şedinţele Biroului Naţional;
c. reprezinta USR în relaţiile cu autoritătile publice şi cu terţii;
d. convoacă Congresul USR şi propune o ordine de zi a acesteia;
e. propune Biroului Naţional al USR persoane pentru funcţia de Secretar General al partidului.
Art. 57. (1)Secretariatul general al USR formează structura executivă a partidului coordonată de Preşedintele
partidului.
(2) Secretariatul General este format din Secretarul General şi echipa coordonată de acesta.
(3) Secretarul general este membru al USR, aprobat de către Biroul Naţional la propunerea Preşedintelui USR;
în cazul în care Biroul Naţional refuză numirea candidatului propus, preşedintele va propune o altă
candidatură.
Aprobarea propunerii şi demiterea Secretarului General se va face cu votul majorităţii calificate de 2/3 dintre
membrii Biroului Naţional. În cazul în care la prima şedinţă a Biroului Naţional în care se supune aprobării
persoana propusa ca Secretar General nu vor fi prezenti 2/3 dintre membrii Biroului National, la a doua
convocare a şedinţei Biroului Naţional în vederea aprobării persoanei propuse ca Secretar General
propunerea se va adopta cu votul a 2/3 dintre membrii Biroului Naţional prezenţi la acea şedinţă. Mecanismul
de vot descris mai sus va fi valabil pentru fiecare propunere de Secretar General. Dacă 5 propuneri
consecutive de Secretar General vor fi respinse de Biroul Naţional, Preşedintele şi membrii Biroului Naţional
vor purta discuţii de mediere până la stabilirea unui consens în vederea aprobării Secretarului General.
(4) Secretarul General nu va ocupa nicio altă funcţie în organele de conducere din cadrul USR, precum nicio
altă funcţie politică aleasă sau numită. Secretarul General va fi membru al USR.
Art. 58 (1) Secretariatul General are următoarele atribuţii pe care le exercită prin Secretarul General:
a. coordonează activitatea organizatorică la nivel central, asigură comunicarea internă cu organizaţiile
judeţene, a municipiului Bucureşti, a USR Diaspora, precum şi cu instituţiile şi autorităţile publice centrale sau
locale şi cu alte partide sau organizaţii din ţară sau străinătate;
b. coordonează activitatea de organizare a evenimentelor naţionale ale partidului;
c. gestionează activitatea de resurse umane;
d. conduce serviciile administrative la nivel central în vederea asigurării acestora;
e. organizează activitatea de pregătire a lucrărilor şi a documentelor necesare desfăşurării Congresului,
Comitetului Politic şi Biroului Naţional;
f. în limitele impuse de statut şi în subsidiar de decizia Comitetul Politic şi Biroul Naţional, elaborează
proiectele de regulamente şi norme în vederea organizării şi funcţionării interne;
g. îndeplineşte orice alte atribuţii stabilite prin hotărârile Comitetul Politic, Biroului Naţional sau care reies din
prevederile prezentului Statut;
h. face rapoarte curente către Preşedinte, lunare către Biroul Naţional şi bianuale către Comitetul Politic;
i. propune Biroului Permanent Naţional norme privind încasarea cotizaţiei, acceptarea şi primirea donaţiilor în
conformitate cu prevederile legale;
j. administrează utilizarea resurselor financiare rezultate din cotizaţii, donaţii, alocaţii bugetare, dobânzi şi
altor surse permise de lege;
k. prezintă periodic informări Biroului Naţional şi rapoarte Comitetului Politic, Congresului, inclusiv cu privire
la rezultatele verificărilor efectuate de Curtea de Conturi;
(2) Seretarul General răspunde direct faţă de Preşedinte şi Biroul Naţional.
(3) Secretarul General poate delega oricare dintre atribuţiile sale către personalul Secretariatului General.
Art. 59. (1) USR are un număr de 7 vicepreşedinti.
(2) Vicepreşedintii USR sunt aleşi de Congres pentru un mandat de cel mult 4 ani. Funcţia de Vicepreşedinte a
USR poate fi deţinută de aceeaşi pesoană pe o perioada de maxim 10 ani, la calculul acestui termen luându-se
în considerare atât anii consecutivi cât şi cei neconsecutivi în care a deţinut funcţia;
(3) Vicepreşedintii USR sunt membri de drept ai Biroului Naţional.
Art. 60. Vicepreşedintii USR au următoarele atribuţii:
f. îndeplinesc atribuţii specifice stabilite de Congres sau de Biroul Naţional;
g. pot prelua, prin mandat de la Preşedintele, oricare dintre atribuţiile Preşedintelui stabilite în art. 56.
Art. 61. (1) Comisia Naţională de Arbitraj este organul de jurisdicţie internă, constituit la nivel naţional.
(2) Comisia Naţională de Arbitraj este constituită din 11 membri şi este aleasă de Congres pentru un mandat
de cel mult 4 ani. Cel puţin unul din membri va trebui să aibă studii juridice. Comisia Naţională de Arbitraj va
avea un preşedinte, ales pe mandat de maxim un an, prin vot secret de către membri.
Preşedintele va coresponda cu celelalte structuri de conducere din partid, va convoca plenul şi va propune
ordinea de zi a şedinţelor.
(3) Comisia Naţională de Arbitraj funcţionează în baza Regulamentului Comisiilor de Arbitraj.
(4) Comisia Naţională de Arbitraj este legal întrunită cu un cvorum de 2 membri din 3, in cazul completului de
fond si cu un cvorum de 3 membri din 5 in cadrul completului de recurs. Nicio audiere nu poate avea loc în
cazul în care completurile Comisiei Naţională de Arbitraj nu dispun de cvorum. Şedinţele Comisiei Naţionale
de arbitraj nu sunt de regulă publice. Cu toate acestea când cel puţin una dintre părtile audiate o cere,
Comisia va organiza o şedinţă cu acces liber pentru oricare dintre membrii de partid interesati. Deliberările
Comisiei Naţionale de Arbitraj nu sunt publice iar votul este secret.
(5) Prezintă rapoarte de activitate plenului Congresului.
(6) Comisia Naţională de Arbitraj are obligatia ca, înainte de a proceda la soluţionarea unei contestaţii sau a
unui diferend, sa propună părţilor şi să depună toate eforturile pentru împăcarea lor prin medierea Comisiei
de Arbitraj.
(7) În cazul sesizarilor ce privesc diferende între filialele judeţene privind deciziile organelor de conducere sau
control ale filialelor judeţene, şi în cazul sesizarilor cu privire la deciziile organelor de conducere/control
naţionale ale USR, Comisia Naţională de Arbitraj se va putea pronunţa strict cu privire la respectarea
prevederilor prezentului statut şi ale procedurilor USR în emiterea deciziilor respective.
Art. 62. (1) Comisia Naţională de Arbitraj are următoarele atribuţii:
a. soluţionează, cu respectarea dreptului de opinie al tuturor părţilor şi a dreptului la apărare, diferendele
între filiale judeţene, respectiv a Municipiului Bucureşti, între filiale judeţene/a Municipiului Bucureşti şi
organismele Naţionale de conducere ale USR, sau între membrii USR şi organismele naţionale de conducere
ale USR;
a`. Pentru judecarea spetelor ce vor fi judecate in fond, in urma decaderii organismelor nationale de
conducere din termenul de emitere a unei decizii, Comisia Nationala de arbitraj va infiinta in cadrul sau
complete de fond formate din 3 din membrii sai. Pentru judecarea recursurilor spetelor judecate in fond de
comisiile judetene de arbitraj sau de completele de fond ale Comisiei Nationale de Abitraj. Aceasta va infiinta
completuri de recurs formate din 5 membri ai sai, altii decat cei 3 ce au judecat in completul de fond
respectiva speta.
b. soluţionează, cu respectarea dreptului de opinie al tuturor părţilor şi a dreptului la apărare, contestaţiile
împotriva sancţiunilor dispuse de Biroul Naţional sau Comitetul Politic, conform prevederilor art. 15;
c. elaborează Regulamentul Comisiilor de Arbitraj. Regulamentul va fi adoptat de Comitetul Politic al USR, în
termen de o luna de la elaborare şi numai după ce a primit votul consultativ al Biroului Naţional;
d. înainte de fiecare Congres al partidului elaborează un raport de activitate pe care il face cunoscut
membrilor cu 10 zile înainte de momentul fixat pentru alegerea delegaţilor la Congres.
e. orice alte atribuţii date de prezentul statut în sarcina sa.
Art. 63. Comisia Naţională de Cenzori este constituită din 3 membri şi este aleasă de Congres pentru un
mandat de cel mult 4 ani.
Art. 64. (1) Comisia Naţională de Cenzori exercită activitatea de control financiar preventiv şi audit a USR şi
asupra gestionării patrimoniului acestuia.
(2) Înainte de fiecare congres al partidului Comisia Naţională de Cenzori elaborează un raport de activitate pe
care il face cunoscut membrilor cu 10 zile înainte de momentul fixat pentru alegerea delegaţilor la Congres.
Art. 65 Membrii organelor de conducere, arbitraj şi control din cadrul structurilor locale/judeţene/Naţionale
işi pierd mandatul în următoarele conditii:
a. pierderea calităţii de membru;
b. imposibilitatea îndeplinirii atribuţiilor pe o perioadă mai mare de 90 de zile;
c. prin revocare de către organul care i-a numit/ales.
Sectiunea 4.4. Deciziile şi convocarea organelor de conducere, arbitraj şi control ale USR
Art. 66. (1) Acolo unde nu prevede altfel prezentul statut, deciziile organelor de conducere, control şi arbitraj
se vor lua cu majoritate simpla a membrilor participanţi. Deciziile sunt obligatorii.
(2) Convocarea membrilor USR la întrunirile organelor de conducere, arbitraj şi control ale USR se realizează
prin e-mail, fax, sms, sau scrisoare recomandată cu confirmare de primire, sau prin orice alte mijloace de
comunicare electronică convenite de membrii organului respectiv, cu cel puţin 48 de ore înainte de data
întrunirii.
(3) Votul prin mijloace electronice nu este permis: în cazul alegerilor organelor de control şi conducere la orice
nivel al USR, desemnării candidaţilor USR la orice nivel de alegeri, desemnarea delegaţilor la orice nivel,
asupra sancţiunilor, asupra cererilor de admitere în partid, cu privire la orice aspecte în legătură cu persoane,
în orice alt caz în care legea sau prezentul statut prevăd obligativitatea votului secret.

Capitolul 5. Proceduri de alegeri pentru organele de conducere, arbitraj și control ale Salvați România

Art. 67. (1) În sensul prezentul capitol, prin funcţie de conducere se înţelege funcţia de Preşedinte al Filialei
Locale, Judeţene sau a Municipiului Bucureşti, Preşedinte USR, Vicepreşedinte al Filialei Locale, Judeţene sau a
Municipiului Bucureşti, Vicepreşedinte USR, membru al Biroului Filialei Locale, Judeţene sau a Municipiului
Bucureşti sau membru al Biroului Naţional.
(2) Prin funcţie de arbitraj se înţelege funcţia de membru al Comisiei de Arbitraj Locale, Judeţene, a
Municipiului Bucureşti sau Naţionale.
(3) Prin funcţie de control se înţelege funcţia de Cenzor al Filialei Locale, membru al Comisiei de Cenzori a
Filialei Judeţene, a Filialei Municipiului Bucureşti sau al Comisiei Naţionale de Cenzori.
Art. 68. (1) Orice membru al filialei locale poate candida la orice funcţie de conducere, arbitraj sau control în
cadrul filialei locale.
(2) Un membru nu poate candida însa simultan la o funcţie de conducere şi una de arbitraj, la o funcţie de
conducere şi una de control sau la o funcţie de arbitraj şi una de control.
(3) Orice membru poate candida simultan la oricare dintre funcţiile de Preşedinte al Filialei, Vicepreşedinte al
Filialei, membru al Biroului Filialei.
(4) Înainte de desfăşurarea votului asupra componenţei nominale a organelor de conducere, arbitraj şi
control, Adunarea Generală decide prin vot numărul de Vicepreşedinti ai Filialei şi numărul de membri ai
Biroului Filialei.
(5) Alegerea tuturor funcţiilor de conducere, arbitraj şi control în cadrul filialei se face prin votul secret al
participanţilor la Adunarea Generală a Filialei Locale.
(6) În situaţia în care niciun candidat nu a obţinut majoritatea voturilor exprimate pentru funcţia de
Preşedinte al Filialei, se desfăşoară un al doilea tur de vot, dintre candidaţii clasaţi pe locurile 1 şi 2 în primul
tur.
(7) Vicepreşedintii Filialei sunt aleşi dintre candidaţii la această funcţie, în ordinea descrescătoare a numărului
de voturi obţinute în Adunarea Generală. Se candidează simultan pentru vicepreşedinti şi membrii Biroului
Local. Vicepreşedintii sunt cei care au obţinut cel mai mare număr de voturi.
(8) Membrii Biroului Filialei sunt Preşedintele ales, Vicepreşedintii aleşi şi persoanele care au obţinut cele mai
multe voturi, în ordine descrescătoare, pentru locurile ramase neocupate de Preşedintele şi Vicepreşedintii
aleşi.
(9) Membrii Comisiei Locale de Arbitraj, şi membrii Comisiei Locale de Cenzori, sunt aleşi dintre candidaţii la
aceste funcţii, în ordinea descrescătoare a numărului de voturi obţinute.
(10) Supleanţii acestor funcţii sunt candidaţii care nu au obţinut suficiente voturi, iar eventuala lor accedere la
posturi în caz de vacanţă se face conform prevederilor prezentului statut.
Art. 69. (1) Orice membru al filialei judeţene, respectiv a Municipiului Bucureşti, poate candida la orice funcţie
de conducere, arbitraj sau control în cadrul filialei judeţene, respectiv a Municipiului Bucureşti.
(2) Un membru nu poate candida însă simultan la o funcţie de conducere şi una de arbitraj, la o funcţie de
conducere şi una de control sau la o funcţie de arbitraj şi una de control.
(3) Orice membru poate candida simultan la oricare dintre funcţiile de Preşedinte al Filialei, Vicepreşedinte al
Filialei, membru al Biroului Filialei.
(4) Înainte de desfăşurarea votului asupra componenţei nominale a organelor de conducere, arbitraj şi
control, Conferinţa Filialei Judeţene, respectiv a Municipiului Bucureşti decide prin vot numărul de
Vicepreşedinti ai Filialei şi numărul de membri ai Biroului Filialei.
(5) Alegerea tuturor funcţiilor de conducere, arbitraj şi control în cadrul filialei se face prin votul secret al
participantilor la Conferinţa Filialei Judeţene, respectiv a Municipiului Bucureşti.
(6) În situaţia în care niciun candidat nu a obţinut majoritatea voturilor exprimate pentru funcţia de
Preşedinte al Filialei, se desfăşoară un al doilea tur de vot, între candidaţii clasaţi pe locurile 1 şi 2 în primul
tur.
(7) Vicepreşedinţii Filialei sunt aleşi dintre candidaţii la această funcţie, în ordinea descrescătoare a numărului
de voturi obţinute in Conferinţa Filialei. Se candidează simultan pentru vicepreşedinti şi membrii Biroului
Judeţean. Vicepreşedintii sunt cei care au obţinut cel mai mare număr de voturi.
(8) Membrii Biroului Filialei sunt Preşedintele ales, Vicepreşedintii aleşi şi persoanele care au obţinut cele mai
multe voturi, în ordine descrescătoare, pentru locurile ramase neocupate de Preşedintele şi Vicepreşedintii
aleşi.
(9) Membrii Comisiei Judeţene de Arbitraj, respectiv a Municipiului Bucureşti şi membrii Comisiei Judeţene de
Cenzori, respectiv a Municipiului Bucureşti, sunt aleşi dintre candidaţii la aceste funcţii, în ordinea
descrescătoare a numărului de voturi obţinute.
(10) Supleanţii acestor funcţii sunt candidaţii care nu au obţinut suficiente voturi, iar eventuala lor accedere la
posturi în caz de vacanţă se face conform prevederilor prezentului statut.
Art. 70. (1) Orice membru al USR poate candida la orice funcţie de conducere, arbitraj sau control în cadrul
structurilor naţionale ale USR.
(2) Un membru nu poate candida însă simultan la o funcţie de conducere şi una de arbitraj, la o funcţie de
conducere şi una de control sau la o funcţie de arbitraj şi una de control.
(3) Orice membru poate candida simultan la oricare dintre funcţiile de Preşedinte USR, Vicepreşedinte USR,
membru al Biroului Naţional.
(5) Alegerea tuturor funcţiilor de conducere, arbitraj şi control la nivel Naţional se face prin votul secret al
participanţilor la Congres.
(5`)Alegerile pentru Biroul Național vor avea loc pe principiul proporționalității. Candidații la aceste foruri pot
participa individual (listă cu un singur candidat) sau colectiv (vot preferential pe liste cu mai multi candidati).
Fiecare candidat se va înscrie într-o singură listă, individuală sau colectivă. Locurile vor fi repartizate
proporțional listelor, în funcție de numărul de voturi obținute de fiecare listă.
(6) În situaţia în care niciun candidat nu a obţinut majoritatea voturilor exprimate pentru funcţia de
Preşedinte USR, se desfăşoară un al doilea tur de vot, între candidaţii clasaţi pe locurile 1 şi 2 în primul tur.
(7) Vicepreşedintii USR sunt aleşi dintre candidaţii la această funcţie, în ordinea descrescătoare a numărului
de voturi obţinute.(8) Membrii Biroului Naţional sunt Preşedintele ales, Vicepreşedintii aleşi şi persoanele care
au obţinut cele mai multe voturi, în ordine descrescătoare, pentru locurile rămase neocupate de Preşedintele
şi Vicepreşedintii aleşi.
(9) Membrii Comisiei Naţionale de Arbitraj şi ai Comisiei Naţionale de Cenzori sunt aleşi dintre candidaţii la
aceste funcţii, în ordinea descrescătoare a numărului de voturi obţinute.
(10) Supleanţii acestor funcţii sunt candidaţii care nu au obţinut suficiente voturi, iar eventuala lor accedere la
posturi în caz de vacanţă se face conform prevederilor prezentului statut.
Art. 71. (1) Constestaţiile formulate faţă de alegerea membrilor funcţiilor de conducere/arbitraj/control ale
filialelor locale şi judeţene/a Municipiului Bucureşti se formulează către Biroul Naţional, iar acesta le
soluţionează.
(2) Contestaţiile se formulează în termen de 15 zile de la data alegerii membrilor funcţiilor de
conducere/arbitraj/control ale filialelor locale şi judeţene/a Municipiului Bucureşti.

 6. Incompatibilităţi şi conflictul de interese

Art. 72. (1) Un membru USR nu poate deţine simultan o funcţie/ funcţii de conducere şi o funcţie/funcţii de
control ori de arbitraj în USR, la orice nivel.
(2) Un membru nu poate deţine simultan o funcţie/funcţii de control şi o funcţie/funcţii de arbitraj în USR, la
orice nivel.
(3) Persoanele plătite din fonduri USR, precum şi cele plătite din indemnizatii/fonduri la dispoziţia
parlamentarilor USR ori angajaţi de către aceştia, şi persoanele angajate la grupul parlamentar al USR, sunt
incompatibile cu funcţia de membru al Biroului Naţional şi al Comisiei Naţionale de Arbitraj, sau al Comisiei Naţionale de Cenzori.
Art. 73. Dacă se află într-o posibilă situaţie de conflict de interese, membrul în cauză poate formula declaraţie de abtinere în cazul respectiv.
Art. 74. Prezentul capitol se aplică şi cazurilor în care un membru s-ar afla în conflict de interese/incompatibilitate în activitatea din partid conform altor norme legale privind conflictul de interese sau incompatibilităţi.

Capitolul 7. Incompatibilităţi şi conflictul de interese

Art. 75. (1) Orice membru al filialei locale poate propune USR candidatura sa din partea USR la alegerile locale
la nivelul comunelor, oraşelor, municipiilor sau al sectoarelor Municipiului Bucureşti.
(2) Adunarea Generală a Filialei Locale desemnează, prin vot secret, candidatul pentru funcţia de primar. În
situaţia în care niciun candidat nu a obţinut majoritatea voturilor, se desfăşoară un al doilea tur de vot, cu
alegerea dintre candidaţii clasaţi pe locurile 1 şi 2 în primul tur.
(3) Adunarea Generală a Filialei Locale desemnează, prin vot secret, candidaţii pentru funcţiile de consilieri
locali, ordonând candidaţii în ordinea descrescătoare a numărului de voturi obţinute.
(4) Biroul Filialei Județene validează sau invalidează, nominal, candidatul pentru funcția de primar și candidații
pentru funcția de consilier local, în termen de 30 de zile de la primirea propunerilor din partea oricărei filiale
locale din același județ. Invalidarea se face motivat şi în scris.
(5) După validare, Biroul Filialei Județene înaintează candidaturile Biroului Național. Dacă Biroul Filialei
Județene nu se pronunță asupra propunerilor filialei locale în termenul prevăzut la alin. (4), acestea se
consideră validate și sunt înaintate Biroului Național.
(6) Biroul Național admite sau respinge, nominal, candidaturile propuse de filiala locală care au fost validate
de Biroul Filialei Județene. Respingerea se face motivat și în scris.
(7) Dacă Biroul Filialei Județene sau Biroul Național invalidează / respinge candidatura pentru funcția de
primar și/sau dacă lista candidaților pentru funcția de consilier local rămâne incompletă după invalidarea /
respingerea mai multor candidaturi, Adunarea Generală a Filialei Locale poate propune alți candidați, iar
procedura prevăzută la alin. (4) – (6) este reluată.
(8) Biroul Filialei Județene și Biroul Național pot invalida / respinge candidaturi motivat și în scris de un număr
indefinit de ori, dar nu pot propune candidați.
(9) Lista finala a candidaţilor USR la alegerile locale la nivelul comunelor, oraşelor, municipiilor şi sectoarelor
Municipiului Bucureşti, este înaintată biroului electoral de Preşedintele Filialei Judeţene, respectiv a
Municipiului Bucureşti, dacă norme cu forță judidică superioară nu prevăd altfel.
(10) În cazul în care într-o circumscripţie nu există filiala locală, atribuţiile din prezentul articol sunt preluate
de către filiala judeţeană şi organele ei. În cazul în care nu există nici filială judeţeană, atribuţiile sunt preluate
de Biroul Naţional.
Art. 76. (1) Orice membru al filialei judeţene poate propune USR candidatura sa din partea USR la alegerile
locale la nivelul judeţului.
(2) Conferinţa Filialei Judeţene desemnează, prin vot secret, candidatul pentru funcția de președinte al
consiliului județean și candidaţii pentru funcția de consilier judeţean, ordonând candidații în ordinea
descrescătoare a numărului de voturi obţinute. În situația în care niciun candidat la funcția de președinte al
consiliului județean nu obține majoritatea voturilor, se organizează un al doilea tur de scrutin, cu alegerea
dintre candidații clasați pe locurile 1 și 2 în primul tur.
(3) Biroul Naţional invalidează, nominal, candidatul pentru funcția de președinte al consiliului județean și
candidaţii pentru funcţia de consilier judeţean. Invalidarea se face motivat şi în scris.
(4) Dacă Biroul Naţional invalidează candidatura pentru funcția de președinte al consiliului județean și/sau
dacă lista candidaţilor pentru funcţia de consilier judeţean rămâne incompletă după invalidarea mai multor
candidaturi, Conferinţa Filialei Judeţene poate propune alți candidați, iar procedura prevăzută la alin. (3) este
reluată.
(5) Biroul Naţional poate invalida candidaturi de un număr indefinit de ori, dar nu poate propune candidaţi.
(6) Lista finală a candidaţilor USR la alegerile locale la nivelul judeţelor este înaintată biroului electoral de
Preşedintele Filialei Judeţene, dacă norme cu forță juridică superioară nu prevăd altfel.
(7) În cazul în care într-o circumscripţie nu există filială judeţeană, atribuţiile din prezentul articol sunt
preluate de Biroul Naţional.
Art. 77. (1) Orice membru al Filialei Municipiului Bucureşti poate propune USR candidatura sa din partea USR
la alegerile locale pentru funcţiile de Primar General al Municipiului Bucureşti sau consilier local în Consiliul
General al Municipiului Bucureşti.
(2) Conferinţa Filialei Municipiului Bucureşti desemnează, prin vot secret, candidatul pentru funcţia de Primar
General al Municipiului Bucureşti. În situaţia în care niciun candidat nu a obţinut majoritatea voturilor, se
desfăşoară un al doilea tur de vot, dintre candidaţii clasaţi plasati pe locurile 1 şi 2 în primul tur.
(3) Conferinţa Filialei Municipiului Bucureşti desemnează, prin vot secret, candidaţii pentru funcţiile de
consilieri locali în Consiliul General al Municipiului Bucureşti, ordonând candidaţii în ordinea descrescătoare a
numărului de voturi obţinute.
(4) Biroul Naţional validează sau invalidează candidatul pentru funcţia de Primar General al Municipiului
Bucureşti. Invalidarea se face motivat şi în scris.
(5) Biroul Naţional validează sau invalidează, nominal, candidaţii pentru funcţia de consilier local în Consiliul
General al Municipiului Bucureşti. Invalidarea se face motivat şi în scris.
(6) În situaţia în care Biroul Naţional a invalidat candidatul pentru funcţia de Primar General al Municipiului
Bucureşti sau în care, prin invalidarea mai multor candidaturi la funcţia de consilierlocal în Consiliul General al
Municipiului Bucureşti, lista candidaţilor la funcţia de consilier local este incompletă, Conferinţa Filialei
Municipiului Bucureşti poate propune alt candidat pentru funcţia de Primar General şi o completare a listei de
consilieri, iar procedura se reia cu alin. (4) şi (5).
(7) Biroul Naţional poate invalida candidaturi de un număr indefinit de ori, dar nu poate propune candidaţi.
(8) Lista finală a candidaţilor USR la alegerile locale pentru funcţiile de Primar General al Municipiului
Bucureşti şi de consilieri locali în Consiliul General al Municipiului Bucureşti este înaintată biroului electoral de
Preşedintele Filialei Municipiului Bucureşti.
Art. 78. (1) Orice membru al filialei judeţene, respectiv a Municipiului Bucureşti poate propune candidatura sa
din partea USR la alegerile parlamentare pentru un mandat de deputat sau senator în judeţ, respectiv în
Municipiul Bucureşti.
(2) Conferinţa Filialei Judeţene, respectiv a Municipiului Bucureşti, desemnează, prin vot secret, candidaţii
pentru funcţiile de deputati şi senatori, ordonand candidaţii în ordinea descrescătoare a numărului de voturi
obţinute.
(3) Biroul Naţional validează sau invalidează, nominal, candidaţii pentru funcţia de deputat sau senator.
Invalidarea se face motivat şi în scris.
(4) În situaţia în care, prin invalidarea de câtre Biroul Naţional a mai multor candidaturi la funcţia de deputat
sau senator, lista candidaţilor la funcţia de deputat sau senator este incompleta, Conferinţa Filialei Judeţene,
respectiv a Municipiului Bucureşti, poate propune o completare a listei de candidaţi, iar procedura se reia cu
alin. (3).
(5) Biroul Naţional poate invalida candidaturi de un număr indefinit de ori, dar nu poate propune candidaţi.
(6) Lista finala a candidaţilor USR la alegerile parlamentare este înaintată biroului electoral de Preşedintele
Filialei Judeţene, respectiv a Municipiului Bucureşti, dacă legea nu prevede altfel.
Art. 79. (1) Orice membru USR poate propune USR candidatura sa din partea USR la alegerile pentru funcţia
de membru al Parlamentului European.
(2) Prin excepţie, candidaţii USR la alegerile europarlamentare vor putea fi stabiliţi prin consultarea internă a
membrilor USR prin intermediul unei platforme IT colaborative, candidaţii rezultaţi supunându-se validării de
către Biroul Naţional. Prevederile procedurale de la art. 54 al. (2) se aplică astfel încât să permită organizarea
acestei consultări, cu exceptia celor care ar fi incompatibile cu natura consultării menţionate în prezentul
articol. În orice caz, Biroul Naţional validează, prin vot secret, lista candidaţilor USR la alegerile pentru funcţiile
de membri ai Parlamentului European, ordonând candidaţii în ordinea descrescătoare a numărului de voturi
obţinute.
(3) Lista candidaţilor USR la alegerile pentru funcţiile de membri ai Parlamentului European este inaintată
biroului electoral de Preşedintele USR, dacă legea nu prevede altfel.
Art. 80. (1) Orice membru USR poate propune USR candidatura sa din partea USR la alegerile prezidentiale.
(3) Congresul desemnează, prin vot secret, candidatul USR la alegerile prezidentiale. În situaţia în care niciun
candidat nu a obţinut majoritatea voturilor, se desfăşoară un al doilea tur de vot, dintre candidaţii clasaţi pe
locurile 1 şi 2 în primul tur.
(4) Candidatura candidatului USR la alegerile prezidentiale este înaintată biroului electoral de Preşedintele
USR, dacă legea nu prevede altfel.
Art. 81. Candidatul care consideră ca în mod abuziv i-a fost invalidată candidatura, în baza motivatiei scrise de
invalidare, poate face contestaţie la Comitetul Politic pentru alegerile locale, parlamentare şi
europarlamentare.
Acesta va decide intr-un termen care să permită eventuala candidatură. Decizia Comitetul Politic este
definitivă.
Art. 82 Membrii organelor Naţionale de conducere ale partidului sunt obligaţi să depună Declaraţii de Avere şi
Declaraţii de Interese conform modelului stabilit de lege pentru aceasta. Declaraţiile se vor publica pe site-ul
web USR, cu anonimizarea informaţiilor confidenţiale conform uzanţelor publice în materia declaraţiilor de
avere/interese. Anonimizarea nu va putea privi veniturile şi datoriile membrilor organelor de conducere, sau
alte informaţii similare.

Capitolul 8. Administrarea patrimoniului şi sursele de finanțare
Art. 83. USR poate deţine, în condiţiile legii, bunuri mobile şi imobile ce sunt necesare realizării activităţii sale
politice.
Art. 84. Sursele de finanţare ale USR sunt:
a. cotizaţii ale membrilor USR;
b. donatii, legate şi alte liberalităţi;
c. venituri din activităţi proprii;
d. subvenţii de la bugetul de stat acordate în condiţiile legii;
e. împrumuturi în bani de la persoane fizice şi juridice;
f. alte surse, potrivit legii.
Art. 85. Membrii USR plătesc o cotizaţie lunară al cărei cuantum este stabilit de Biroul Local, în cadrul unor
limite minimale şi maximale stabilite de Biroul Naţional. Biroul Naţional poate reduce cuantumul acesteia
chiar sub limite, pentru persoane cu venituri reduse. Biroul Naţional poate stabili ca un procent din încasările
din cotizaţii să revină Filialei Judeţene din circumscripţia respectivă.
Art.86. (1) Filialele locale şi judeţene, respectiv filiala Municipiului Bucureşti, au activitate financiară proprie şi
gestionează un patrimoniu propriu.
(2) In conditiile respectarii legislatiei aplicabile si a regulamentelor financiare interne, cel putin 32% din sursele
de finanțare prevăzute la art. 84 lit.d. sunt directionate catre filiale locale, de sector, filialele județene,
respectiv a Municipiului Bucureşti și Organizația Diaspora prin decizie a Biroului National.„

Capitolul 9. Transparenţă
Art. 87. (1) Numele tuturor aleşilor USR vor fi făcute publice pe site-ul internet al partidului, împreună cu CV-ul
detaliat.
(2) Bilanţul contabil şi precum şi raportul comisiei de cenzori, numele şi CV-urile tuturor persoanelor angajate
de partidul USR, angajati la cabinetele parlamentare şi la grupurile parlamentare, sau în calitate de consilieri ai
aleşilor USR, vor fi puse la dispozitia membrilor USR, cu respectarea legislatiei referitoare la protectia datelor
cu caracter personal.
(3) Birourile locale şi judeţene pot avea, în baza unei cereri în acest sens, acces la procesele verbale ale
şedinţelor Comitetului Politic şi Biroului Naţional, cu exceptia celor declarate confidenţiale.
(4) Membrii USR au acces la documentele contabile USR, la sediul partidului.

Capitolul 10. Încetarea activităţii

Art. 88. USR îşi poate înceta activitatea prin:
d. dizolvare, prin hotărâre pronunţată de Curtea Constituţională sau de Tribunalul Bucureşti.
e. reorganizare sau autodizolvare, prin hotărâre a Congresului, conform art. 50 lit. e) respectiv f)

Capitol 11. Alte organizatii in interiorul USR
Art. 89.(1) In cadrul USR functioneaza organizatia USR Tineret, din care pot face parte toți membri USR cu
vârsta până în 28 de ani.
(2) USR Tineret functioneaza in baza unui Regulament de organizare si functionare aprobat de Comitetul
Politic.
(3) Presedintele USR Tineret, ales in baza regulamentului mentionat la alin. 2, este membru de drept al
Comitetului Politic.

Capitolul 12. Dispozitii tranzitorii şi finale
Art. 90. Prezentul statut se completează de drept cu prevederile Legii partidelor politice nr. 14/2003.
Art.91. Cu titlu de dispoziţie tranzitorie, birourile locale, birourile județene, Biroul Național și Comisiile de
Arbitraj rămân în vechea componență pînă la organizarea de noi alegeri ( fie ca urmare a finalizării
mandatului, fie anticipat, potrivit prevederilor statutare).
Art. 92. Cu titlu de dispozitie tranzitorie, până la următorul Congres al USR, din componenţa Comitetului
Politic vor face parte şi Primarii municipiilor reşedinţa de judeţ şi Presedintii de Consilii Judeţene din partea
USR.